OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Numarul din 28 septembrie-4 octombrie 2000 al revistei Le Nouvel Observateur publica, in paginile 50-53 (Arts-Spectacles) un material – realizat de Laurent Joffrin si Mark Hertsgaard – cu titlul Biblia Beatlesilor. Sapte cintece care au schimbat lumea. Sapte imnuri legendare ale mitului Beatles, sapte piese care au jalonat istoria grupului si a culturii pop-rock a anilor ’60, in fine, sapte piese care au asigurat „muzica de fond“ a perioadei istorice cunoscute sub numele de „perioada flower-power“ dintre momentul asasinarii presedintelui John Fitzgerald Kennedy si miscarile emancipatoare din 1968. Dragoste, nostalgie, fantezie, marijuana, revolutie pasnica. She loves you (23 august 1963), A hard day’s nigth (10 iulie 1964), Yesterday (6 august 1965), Lucy in the sky with diamonds (1 iunie 1967), A day in the life (1 iunie 1967), All you need is love (7 iulie 1967), Revolution (30 august 1968); fiecare piesa, istoria si semnificatia ei sint prezentate (cu ilustratiile de rigoare) in cea de-a doua sectiune a grupajului. Un grupaj care isi propune sa marcheze astfel traducerea in franceza a monumentalei The Beatles Anthology: „Trei kilograme de arhive, 1200 de ilustratii, sute de convorbiri, texte inedite [...] cartea definitiva despre McCartney, Lennon, Harrison si Starr“. Textul de prezentare (asezonat cu fotografia celor patru baieti din Liverpool) se constituie intr-o simpatica „hagiografie“ a formatiei care a schimbat, efectiv, istoria ultimilor 30 de ani si a cartii sale fundamentale: „Este biblia beat-ului, Coranul fanilor, Tora yeah-yeah-ului, Ce-i de facut? al lui Vladimir Ilici Lennon, bref, Evanghelia dupa sfintul Paul, sfintul John, sfintul George si sfintul Ringo“. Un loc aparte este dedicat rivalitatii prezente de la bun inceput intre cei doi principali compozitori ai grupului: Lennon si McCartney. Cartea are 368 de pagini, costa 350 F si se va gasi in librariile franceze incepind cu 5 octombrie. Asa cum declara compozitorul Karlheinz Stockhauen, revolutia Beatles in muzica pop a fost similara celei produse de Bach in muzica simfonica.

The Beatles. Mai populari decit Cresus este titlul jucat al unui alt grupaj special ocazionat de traducerea in franceza a antologiei Beatles, gazduit, de aceasta data, de Le Figaro Magazine. Spre deosebire de cel din Le Nouvel Observateur, grupajul din Le Figaro Magazine este mai detasat, mai ludic, mergind pina la ironie spumoasa, dar si mai analitic. Sint „trecute in revista“, printre multe altele, frictiunile dintre membrii grupului, rivalitatea cu Rolling Stones, „narativitatea“ cu personaje ale textelor Beatles (comparabile, sub acest aspect, numai cu textele lui Bob Dylan). Nu lipsesc fiziologii si portrete pline de verva ale celor patru, precum si declaratii ale acestora privind consumul de LSD…

Paginile de arta din Le Figaro Magazine contin un frumos grupaj dedicat unuia dintre cei mai importanti pictori ai Vienei de la 1900, Gustav Klimt: „Viena epocii lui Klimt inseamna cafenelele, Praterul, valsul, femeile [...]. Portretelor oficiale ale marilor doamne de la curtea imperiala a Habsburgilor pictorul le opune pe cele ale femeilor fatale impodobite ca niste idoli orientali, ilustrind varianta vieneza Art Nouveau“. Grupajul, intitulat El iubea femeile... pe care le picta bine, comenteaza expozitia Klimt si femeile care are loc la Osterreichische Galerie Belvedere din Viena pina in 7 ianuarie 2001: „Cele mai somptuoase portrete ale iubitelor sale s-au reunit intr-un mod exceptional la Viena, pe durata unei expozitii. Emilie, Adele, Margaret: in orasul fin de siecle, Freud le interpreta visele, Klimt le picta“. Cinci portrete de femei acompaniate de o fotografie din 1912 a artistului si de un text semnat Veronique Prat. Portretele sint Necunoscuta cu boa negru, Johanna Staude, Judith, Eva, Adela Bloch-Bauer. Ascuns, original, Klimt a imbinat cu „insolenta“ simbolismul, expresionismul si ornamentatia aproape abstracta. A fost, in acelasi timp, unul dintre cei mai celebri vienezi ai epocii sale si un marginal.