OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Vremea capricioasă din această vară le-a dat destul de multă bătaie de cap organizatorilor Festivalului de Operă în aer liber din St. Margarethen, care s-a desfăşurat, în acest an, între 8 iulie şi 23 august. La treisprezece ani de la prima ediţie, acesta a devenit unul dintre cele mai prestigioase festivaluri de operă în aer liber din lume. „O montare în aer liber permite, printre altele, folosirea efectelor laser şi pirotehnice speciale, rezultînd o experienţă de neuitat, într-un mediu cu o acustică impecabilă“, mărturiseşte directorul artistic Wolfgang Werner. În anul 1996, la iniţiativa acestuia, una dintre cele mai vechi şi mari cariere de piatră din Europa se transforma într-un spaţiu impresionant de spectacole. Aflat la numai 60 km de Viena, acesta cuprinde o suprafaţă de 7.000 de metri pătraţi şi datează din epoca romană. Din anul 2001, face parte din Patrimoniul cultural mondial UNESCO.

Rigoletto în 2009

De-a lungul celor treisprezece ani au fost jucate în acest cadru opere foarte cunoscute, precum Carmen, Aida, Nabucco, Turandot, Otello, La Traviata1. Pentru opera Rigoletto din acest an, scenograful Manfred Waba a realizat o producţie maiestuoasă. Decorul scenic monumental s-a încadrat cu desăvîrşire în culisa naturală a carierei de piatră. Clădiri cu scări impozante prin proporţiile lor, peste care tronau turnuri măreţe, au reprezentat o copie în mărime naturală a oraşului Mantova. Nenumărate torţe au decorat faţadele clădirilor, dotate cu părţi rotative şi glisante.

Ca şi în anii trecuţi, spectatorii au fost răsfăţaţi prin costume opulente şi numeroase scene de dans. Efecte spectaculoase de lumină au subliniat partea muzicală, dînd credibilitate furtunii năpraznice din ultimul act. Pentru a conferi dimensiunea de realitate spectacolului, regia recurge permanent, în distribuţie, şi la animale vii. Dacă în Aida au delectat publicul elefanţii, în acest an doi cascadori, reprezentîndu-i pe Rigoletto şi pe Gilda, şi-au făcut apariţia călare pe scenă, la începutul actului III.

Trei solişti de renume

Din păcate, nici unul din cei doi nu a evoluat în seara reprezentaţiei la care am asistat, cu toate că programul fusese stabilit cu un an înainte. Rolul Gildei a fost interpretat de soprana de origine rusă Ekaterina Bakanova, revelaţia serii. Cîntăreaţa, în vîrstă de numai 24 de ani, a dat dovadă de o prezenţă scenică încîntătoare, dezvăluind o voce clară şi alternînd cu uşurinţă pasajele lirice cu cele mai înalte coloraturi. Parteneri i-au fost baritonul Georg Tichy, un Rigoletto robust, şi tenorul Jean-François Borras, un duce cu un glas generos şi plăcut timbrat. În alte roluri, au evoluat basul Leonardo Galeazzi (Monterone), basul Albert Pesendorfer (Sparafucile) şi mezzosoprana Christina Khosrowi (Magdalena). O a treia prezenţă românească a fost soprana Crina Vezentan de la Opera Naţională din Timişoara, în rolul pajului (alternînd, în alte seri, cu rolul contesei Ceprano)2.

Contribuţie foarte reuşită a acompaniamentului muzical arădean

Dirijorul Wolfgang Gröhs (în alte seri, Giorgio Croci) a condus cu mînă sigură orchestra oraşului Arad, căreia îi este dedicată o prezentare amănunţită în caietul-program:

„Oraşul Arad, din vestul României, are o bogată tradiţie istorică. Aici a fost fondat, în 1833, primul Conservator de Muzică din România. Sala de concerte a Filarmonicii de Stat, o soră mare a sălii Casei de Concerte vieneze (amîndouă construite în 1913), este considerată drept sala de concerte cu cea mai bună acustică din România.

Orchestra de Festival şi corul oraşului Arad sînt alcătuite din muzicieni selecţionaţi, care provin din cele mai importante instituţii muzicale din România. Tînărul ansamblu reuneşte instrumentişti şi cîntăreţi de primă clasă, în primul rînd de la Filarmonica de Stat din Arad. Împreună cu muzicieni proveniţi din cele mai importante şi cunoscute ansambluri de operă din România, precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Bacău, el formează un corp sonor unitar, aducînd bucurie auditorilor prin intermediul «vîntului proaspăt din Est», în special în privinţa muzicii de operă italiene.

Toţi membrii ansamblului au participat la producţii de operă renumite, în cadrul unor festivaluri importante, şi au colaborat cu staruri cunoscute de operă. Ei aduc, în spectacolul Rigoletto de Giuseppe Verdi, de anul acesta, vasta lor experienţă în interpretarea creaţiilor marilor maeştri. Ansamblul este prezent, în acest an, pentru prima dată la producţia din St. Margarethen“.

Dacă această ultimă afirmaţie este valabilă în cazul orchestrei, în ceea ce priveşte Corul Academic al Filarmonicii de Stat din Arad, trebuie menţionat că acesta (sau, cel puţin, o parte a lui) a mai participat la acelaşi festival în anul 2007, sub denumirea de Europasymphony, cînd s-a prezentat opera Nabucco3. Despre cor, presa austriacă remarca: „Corul bărbătesc, sub îndrumarea lui Daniel Radoias, a avut o prestaţie eminentă, cîntînd pe parcursul tuturor celor patru acte în deplină armonie“.

Flautul fermecat în 2010

––––––––––

1. Din cinci în cinci ani, seria spectacolelor de operă este întreruptă de reprezentaţia Pasiunea lui Hristos.

2. Ceilalţi solişti au fost Devid Cecconi şi Ventseslav Anastasov (Rigoletto), Andrea Cesare Coronella (Ducele), Siphiwe McKenzie Edelmann (Gilda).

3. Europasymphony a fost fondat în anul 1992, de către dirijorul Wolfgang Gröhs şi Rodica Tălmaciu, directoarea Filarmonicii de Stat din Arad.