Activitatea literară italiană a
ultimilor cincizeci de ani nu excelează prin consacrarea de nume
mari de scriitori, cît mai degrabă prin volumul de scrieri,
prin valurile succesive de scriitori neîncadrabili neapărat în
mişcări sau curente literare şi, mai ales, prin numărul de-a
dreptul inflaţional de premii literare. Acestea jalonează şi
stimulează, indiscutabil, atenţia atît a publicului, cît
şi a potenţialilor scriitori, reuşind să atragă spre literatură
un public iniţial nu tocmai dedicat acestui domeniu. Deşi multe şi
discutabile din perspectiva criteriilor şi a obiectivităţii
evaluatorilor, ele reuşesc totuşi nu doar să creeze aparenţa unei
continue efervescenţe creatoare în lumea literară a
Peninsulei, ci şi să menţină legăturile acestei literaturi cu
cea internaţională, păstrînd-o într-un circuit
universal atunci cînd, prin nivelul creaţiei, ea nu ar trebui
să depăşească cu mult un nivel provincial. Premiile, mai ales
cele socotite de prim rang – Strega, Campiello, Viareggio,
Mondello, Bancarella –, pe de o parte, înlesnesc alegerea
unei cărţi, oferind soluţia salutară la l’émbaras du
choix pentru cumpărătorul-cititor şi pentru editurile străine
interesate de traducerea şi promovarea creaţiei scriitoriceşti
italiene, iar pe de altă parte, ele aduc recunoaştere scriitorilor
străini şi, uneori, traducătorilor care ajută la descoperirea,
promovarea şi înţelegerea literaturii italiene clasice şi
contemporane în lume.
Un astfel de demers de recunoaştere a
traducătorilor a inserat în statutul său, de cîteva
ediţii încoace, şi Premiul Mondello. Acesta are o vechime de
35 de ani, este promovat şi organizat de Fundaţia „Banca
Siciliei“, în colaborare cu Fundaţia „Andrea Biondo“, şi
se acordă în fiecare an, la începutul verii, la Palermo,
de către un juriu de specialişti (profesori universitari, critici
literari) pe mai multe secţiuni: „Operă de autor italian“,
„Operă de autor străin“, „Poezie“, „Debut“, „Premiul
Special atribuit unei opere internaţionale“, „Premiul Special al
preşedintelui juriului“, „Traducere“ şi „SuperMondello“.
La ediţia din acest an, motivînd – iniţial, cu oarecare
stîngăcie – intenţia de a premia un traducător român
de literatură italiană prin dorinţa de a contrabalansa campania
din Italia suficient de îndîrjită împotriva
românilor, juriul a făcut o alegere care, pentru cunoscătorii
italienisticii de la noi, este evidentă, dar pentru ei a fost o
revelaţie. Astfel, un premiu care risca să aibă alură de
consolare diplomatică a fost, de fapt, un elogiu autentic al valorii
internaţionale a activităţii Smarandei Elian, traducător al
operelor complete ale lui Giorgano Bruno, dar şi al scrierilor unor
alte nume sonore din literatura clasică şi modernă din Peninsulă
(Campanella, Leopardi, Arpino, Parise etc.). Nu cu mult timp înainte
de festivitatea de la Palermo – mai precis, la jumătatea lui mai
–, aceeaşi Smaranda Elian fusese prezentă la Tîrgul
Internaţional de la Torino şi fusese elogiată la Roma, în
calitate de coordonator al colecţiei „Biblioteca Italiană“ de
la Editura Humanitas, editură căreia tocmai pentru această
colecţie i se decerna Premiul Naţional pentru Traducere al
Preşedinţiei italiene. Surpriza organizatorilor şi a publicului
obişnuit cu sobrietata ţîfnoasă a purtătorilor de galoane a
fost aceea de a vedea în rolul de comandor al Republicii
Italiene şi de universitar pluripremiat un profesionist degajat şi
autoironic, care a vorbit despre echipa alături de care îşi
realizează proiectele culturale şi despre bucuria muncii de
traducere care face să devină accesibilă alteritatea, permiţînd
astfel identităţii să devină autentică.
La această ediţie a Premiului
Mondello, o pondere ieşită din comun a fost acordată literaturii
străine, care a fost prezentă prin reprezentanţi exotici şi boemi
ai spaţiului rus postbolşevic – Viktor Erofeev, cu romanul Bunul
Stalin –, prin reprezentanţi ai spaţiului spaniol şi, în
genere, ai celui occidental, ce resimte starea de comă ignorată a
artistului – Enrique Vila-Matas, cu Dottor Passavento –, şi ai
spaţiului arab, definit de paradoxul deşertului luxuriant şi vital
– Ibrahim al-Koni, cu Patria viziunilor celeste şi alte povestiri
din deşert. Nume şi titluri care poate că ar merita reţinute,
dacă ar fi să luăm în considerare faptul că membrii
juriului Premiului Mondello au premiat la ediţii anterioare
scriitori precum Günter Grass, Milan Kundera, Josif Brodskij,
Doris Lessing, V.S. Naipaul, Seamus Heaney, Kenzaburo Oe sau J.M.
Coetzee, ba chiar au anticipat cu cîţiva ani înainte, în
cazul laureaţilor Nobel, evaluarea omologilor lor de la Academia
Suedeză.
De altfel, puterea anticipativă a
Premiului s-a dovedit şi în acest an, dat fiind că la ediţia
din iunie s-a acordat Premiul SuperMondello scriitorului Tiziano
Scarpa, pentru romanul Stabat Mater, căruia i s-a decernat o lună
mai tîrziu şi Premiul Strega, poate cea mai vizibilă
recunoaştere literară italiană. De remarcat faptul că
SuperMondello este distincţia supremă în cadrul evenimentului
de la Palermo, iar cîştigătorul său se stabileşte live, în
seara decernării premiilor, prin numărarea voturilor de valoare
egală pe care le dau juriul de profesionişti şi elevii din zece
licee din capitala siciliană.
Pentru fiecare dintre cele zece voturi
exprimate, cîte un reprezentant al fiecărui liceu a dat o
justificare nu doar onorabilă, ci responsabilă şi bine
argumentată, rezultat evident al unei munci de echipă făcute de
liceeni cu spirit critic şi cu entuziasm şi primite cu încredere
de profesionişti. Şi probabil că argumentele sînt suficiente
ca să justifice invidia celui care consemnează!