Autor: 
Categoria: 
Lansarea lui Traian Băsescu în mijlocul cetăţenilor din Sînnicolaul Mare – aici s-a născut Béla Bartók, dacă poate folosi la ceva detaliul ăsta – şi a lui Mircea Geoană, în mijlocul cetăţenilor din PSD, deschide bătălia finală pentru preşedinţia României. Un Băsescu cu poporul contra Geoană pentru popor. Asistăm la victoria finală a UTC-ului asupra PCR-ului. Stînga şi dreapta românească anihilate simbolic pentru un viitor fără ideologie. Banii şi mîncarea ecologică nu au miros. Altfel nu s-ar zice că e criză în România. Toată lumea, cu mic, cu mare, rîde, cîntă şi dansează. Ţara-ntreagă e în sărbătoare. Zile peste zile, recolte şi recolte, binecuvîntat fie de bunul Dumnezeu acest pămînt roditor. Veselie mare, ce mai! Grevă generală, revocări, demiteri, demisii, bani de salarii şi de pensii, who cares? Schimbarea regilor, bucuria nebunilor? Să fim serioşi, e bine. O orchestră din Bucureşti vrea să-l dea afară pe unul dintre cei doi mari şi laţi dirijori mari ai României. Se poate? Ba bine că nu! Sîntem doar în ţara unde miezul nopţii bate la unsprezece şi douăzeci. I.L. Caragiale dixit. Cam aceasta ar fi situaţia în timpul noii administraţii monocolore PD-L über alles din România lui Traian Băsescu după retragerea de la guvernare a PSD-ului. Situaţia nu este atît de gravă pe cît se clamează, aşa cum nici Traian Băsescu nu e „disperat“. În nici un chip. Nici vorbă, are balta peşte şi ţara resurse de revigorare. Menţionarea repetată de către liderii PSD a „disperării“ băsesciene, care se distrează de minune cu studente la Cluj şi cu produse culinare ţărăneşti ecologice la Timişoara – interesant de aflat cu ce se înlocuieşte untura în prăjelile regionale bănăţene... – , generează cel puţin surîsuri blajine, dacă nu cumva un rîs cît Europa Unită. De unde atîta apetenţă pentru disperare la foştii, actualii şi viitorii oameni politici din România?
În România s-a trăit şi se trăieşte bine mersi! Şi cu aparate cu piese lipsă, fără apă caldă, cu liftul stricat şi cu energia electrică tăiată din cauza neachitării facturii la RENEL, fără doctorii expirate şi cu rate neachitate la bănci, cu întreprinderi falimentare şi falimentate, şi cu toată instalaţia sanitară din casă defectă. Şi tot aşa, hop şi-aşa, şi-aşa, şi-aşa! Improvizaţia dă realul sentiment românesc al fiinţei. Sărmanul domn Noica! Nu ministrul, ălălalt, cu „bulevardele culturii“. Se trăieşte oricum în România reală. Disperarea dă bine la televizor, mai ales dacă mai moare vreunul beat mort călcat de maşină/ tren. Sau dacă a păşit neatent pe vreo mină în Afganistan şi e îngropat cu decoraţie post mortem pe piept. Altfel, e veselie mare şi anul acesta în pragul toamnei. Seceta şi criza mondială au produs struguri mulţi şi dulci, recolta de porumb e rezonabilă, ca şi cea de prune, au apărut noi locuri de muncă, prin demiterea personalului filopesedist din Administraţie, tulburelul e curat ca şi pastrama de oaie făcută „ca-la-mama-acasă“, după ce deja ciobanii au coborît de pe munte, „Răvăşitul oilor“ aduce veselia în sate şi copiii se duc iar la şcoală. „E mai bine şi mai uşor la şcoală – zîmbeşte cu subînţeles o copilă muncită la stînă peste vară –, noi nu am avut vacanţă, adaugă ea tristă...“, fără să ştie cum e pe plajele de la Bora Bora şi nici prin programele lansate en suivie, ba prin Bucovina, ba prin Maramureş, de Ministerul Turismului autohton. Ideea de bine se „identifică“ – apud limbajul aceluiaşi ministru mereu mediatizat, oare de ce Elena Udrea apare mai des pe micul ecran ca Mihai Stănişoară, ministrul Apărării Naţionale, iată o întrebare-concurs pentru orice post de radio... – cu trăitul de pe o zi pe alta. Sîntem experimentaţi, nimic nu ne poate aduce în pragul şi pe culmile disperării. Nici culmile nu mai sînt ce-au fost!
Distraţi-vă, fraţilor! O să trăim bine în continuare.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
P.S.: Îl rog pe Domnul Cătălin Avramescu să nu mintă. Poate să facă orice fel de aprecieri şi comentarii, dar să nu mintă. Şi poate ar fi mai sănătos ca atîta timp cît este consilier prezidenţial să nu mai scrie şi chiar să nu mai apară la TV. Nu pentru asta e plătit din bani publici. Altfel, putem bea iar o bere. Dar să nu mintă, dacă vrea să relateze şi convorbiri private.
RSS Feed
Newsletters