OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Anul acesta, titlurile de literatura romana in traducere germana s-au inmultit simtitor, cel putin in comparatie cu anii trecuti, in care aparitia efemera a cite unui titlu era deja o senzatie. Acum literatura romana contemporana a inceput sa devina vizibila pe piata de carte germana. Intentionat nu spun in Germania, ci in spatiul de limba germana, pentru ca volumele la care ma voi referi au aparut, in cea mai mare parte, la edituri austriece. in primul rind, este vorba, cum era de asteptat, de citiva autori tineri de la Editura Polirom– Dan Lungu si Florin Lazarescu –, dar si de un scriitor consacrat, desi mult mai greu accesibil publicului mediu, cum este Mircea Cartarescu.

Primul volum din trilogia Orbitor a aparut cu citeva luni in urma, in traducerea lui Gerhardt Csejka, la editura vieneza Paul Szolnay si are parte de o receptare aproape spectaculoasa din partea criticii. in editia din 3 noiembrie 2007 a cotidianului Neue Zürcher Zeitung – care, in general, acorda o atentie speciala literaturii romane –, Andreas Breitenstein face o analiza detaliata a romanului lui Cartarescu. „O capodopera a manierismului literar“ – dupa parerea aceluiasi autor –, volumul il situeaza pe autorul lui „in fruntea literaturii europene“. in aceeasi editie a numitului cotidian, Jürg Plath relateaza, intr-un alt articol, o discutie avuta cu Mircea Cartarescu cu ocazia unei vizite facute la Bucuresti. Printre imaginile orasului, evocate de Jürg Plath – unele imprumutate realitatii, altele romanelor lui Cartarescu –, apare si scriitorul, cind insotit de personajele sale, cind surprins in existenta lui zilnica. Modelele sale literare, viata in comunism si societatea postcomunista sint subiecte atinse in treacat, intr-un articol care reuseste sa-l apropie pe Cartarescu si lumea lui de publicul cititor din Europa de Vest. Pe 14 noiembrie 2007, Katrin Hillgruber face in Tagesspiegel, unul dintre cele mai mari cotidiene germane, o recenzie a romanului lui Mircea Cartarescu. in ultimele saptamini, Orbitor a fost, de asemenea, semnalizat si analizat in numeroase emisiuni de radio si televiziune, precum si in alte citeva ziare locale din Austria si Germania.

La aceasta receptare au contribuit nu numai o serie intreaga de lecturi si aparitii publice ale lui Cartarescu in Germania, Austria si Elvetia (altele sint inca in desfasurare), cit si contextul mai larg al unei receptari pozitive, pe alocuri chiar entuziaste, a culturii romane contemporane in aceste tari. Astfel, numeroase festivaluri de anvergura au avut ca tema anul acesta Romania – am sa ma opresc aici doar la doua exemple. Cu citeva zile in urma (16-17 noiembrie), a avut loc la Teatrul Popular din Viena, sub titlul Die besten aus dem Osten/ Ce e mai bun din Est, o serie de manifestari culturale care au avut in centru Romania: lecturi, concerte, prezentare de carte si, nu in ultimul rind, teatru. Au fost prezentate piesele Gianinei Carbunariu, Stop the tempo si mady-baby.edu. in Basel si Zürich (14 noiembrie-6 decembrie 2007) are loc Festivalul Culturescapes, dedicat Romaniei, cu o selectie de manifestari din teatru, film, arta si arhitectura, literatura. in cadrul ultimei sectiuni, au fost invitati sa participe scriitorii Mircea Cartarescu, Nora Iuga, Catalin Dorian Florescu, Ana Blandiana si Franz Hodjak. O selectie din opera poetica a Norei Iuga a aparut anul acesta la Klett-Cota, in traducerea lui Ernest Wichner, cu titlul Gefährliche Launen si are parte, de asemenea, de o receptare pozitiva.

Un interes special pare sa trezeasca noua generatie de scriitori postdecembristi. La Residenz Verlag, in prezent cea mai importanta editura austriaca, a aparut romanul lui Dan Lungu, Das Hühnerparadies (Raiul gainilor), iar la Editura Drava – Klasse Typen (Baieti de gasca) a aceluiasi autor. De remarcat este si traducerea in germana – realizata, ca si in cazul cartilor de mai sus, de Aranca Munteanu – a romanului lui Florin Lazarescu, Trimisul nostru special, aparut tot anul acesta, intr-o foarte frumoasa editie bilingva, la editura austriaca Wieser.
Numeroasele cronici si semnalari in presa de limba germana indreptatesc, in opinia mea, concluzia ca literatura romana contemporana face, incetul cu incetul, saltul de la o literatura pentru insider-i la aceea adresata unui public european mai larg. Nu cred ca gresesc afirmind ca, in urma filmului si a teatrului romanesc contemporan, si literatura contemporana incepe sa se afirme pe piata culturala europeana. Nu incape indoiala ca aceasta este o consecinta mai mult sau mai putin indirecta a intrarii tarii noastre in Uniunea Europeana – fenomene similare au insotit, acum citiva ani, integrarea Ungariei, de pilda. E de dorit ca interesul acesta sa se mentina si literatura romana sa ajunga o prezenta normala si permanenta in librariile germane si nu numai.