Gazduim in aceasta pagina un drept la replica semnat de dl Jean Ancel, al carui punct de plecare il constituie un articol aparut sub semnatura lui Tesu Solomovici in ziarul Ziua din 23 februarie.
Dl Ancel s-a adresat redactiei noastre ca urmare a refuzului conducerii ziarului de a publica acest text.
In atentia Dlui Director Sorin Rosca Stanescu
Stimate Domnule Director,
Va rog sa publicati urmatorul drept la replica
in Ziua din 23 februarie a aparut un articol, Despre statuia lui Antonescu de la Tel Aviv. Nu as fi reactionat la cele afirmate de autorul articolului, cunoscut plagiator si grafoman (a se vedea Istoria evreilor din Romania, din care cel putin 1/3 este reprodus fara permisiune din Raportul Comisiei Wiesel si Jurnal Sebastian II), daca nu ar fi inclus pretinse citate din Memoriile liderului evreu W. Filderman, al carui editor sint. De asemenea, sint singurul care cunoaste si are la dispozitie aceste memorii. Primul volum al Memoriilor a fost publicat de mine in 2004 (W. Filderman, Memoirs and Diaries: 1900-1940, Vol. 1, editat de Jean Ancel, Diaspora Research Institute, Tel Aviv University &Yad Vashem, Jerusalem 2004).
Al doilea volum, care cuprinde Jurnalul si Memoriile din perioada 1940-1944, se afla in lucru si va fi tiparit la inceputul anului viitor. Nimeni, in afara de mine, nu are si nu a vazut volumul in pregatire si nici unul din citatele reproduse de domnul Tesu Solomovici nu exista in Memorii. Nu pot decit sa trag concluzia ca citatele cu pricina nu sint reproduse, ci „produse“ de catre autorul articolului.
in general, se poate afirma ca Memoriile lui Filderman, pe care nimeni in afara citorva apropiati si a subsemnatului nu le-a vazut, au devenit, in ultimii ani, o „sursa“ de citate fabricate de catre cei care neaga, banalizeaza sau minimalizeaza Holocaustul in Romania si doresc sa-l disculpe pe Antonescu de crimele sale.
L-au precedat pe Tesu Solomovici Gheorghe Buzatu si Ion Coja, care, la mijlocul anului 2001, au organizat la Bucuresti un simpozion cu titlul Holocaust in Romania?, citind ca argument al inexistentei unui Holocaust extrase din ceea ce pretindeau ca ar fi fost o marturie depusa de catre Filderman in fata unui tribunal elvetian, in anul 1955 (si, in acelasi timp, parte din Memoriile sale); „istoricul“ Kurt W. Treptow, a carui istorie personala apartine altor muze decit Clio, care a citat dintr-un „testament“ al lui Filderman, pasamite legalizat la New York in 1956, in care ar fi afirmat ca „Maresalul Antonescu a facut foarte mult pentru indulcirea soartei evreilor expusi persecutiilor rasiale naziste“; si ultimul care a fost publicat chiar in Ziua, la 5 august 2005 – Larry Watts in Evreii din Romania in timpul lui Antonescu in cadrul rubricii „Arhiva – Dosare ultrasecrete“.
Acesta din urma a „citat“ date dintr-un inexistent raport al lui Filderman despre numarul victimelor evreiesti in Romania, in scopul de a-l disculpa pe maresal de crimele comise la ordinul lui de catre autoritatile romane impotriva evreilor. Acum li s-a alaturat acestora „evreul Dumneavoastra“ de serviciu (iubit de Paul Goma si de alti antisemiti), Tesu Solomovici. Domnul cu pricina se bucura deja, atit in Israel, cit si in rindul celor preocupati de cercetarea istoriei evreilor din Romania, de o asemenea reputatie mizerabila, incit insasi reactia la oricare din spusele sau scrierile sale constituie o autoinsulta.
Nu stiu daca Emil Cioran a scris despre asa-zisa statuie a lui Antonescu la Tel Aviv. Asemenea enormitati puteau fi gasite in „epoca de aur“ in Saptamina Culturala a Capitalei si in Flacara, sub semnatura lui Iosif Constantin Dragan si a ciracilor lui, Eugen Barbu si Adrian Paunescu. Ma indoiesc ca un intelectual care a trait la Paris in mijlocul unei puternice comunitati evreiesti si care avea cunostinte vaste despre crestinism si iudaism ar fi putut afirma ca la Tel Aviv, intr-un stat evreu, ar exista o statuie a lui Antonescu. in Israel, nici intemeietorul statului, Ben Gurion, nu are statuie pentru ca iudaismul interzice „chip cioplit“.
in continuare, autorul publicat de Ziua afirma ca Antonescu a fost un inrait antisemit, dar „nu o fiara setoasa de singe evreiesc“. Dupa Hitler, Antonescu a fost cea mai setoasa fiara de singe evreiesc. Spre deosebire de Hitler, care s-a ferit sa ordone in scris exterminarea evreilor, Antonescu a ordonat in scris „curatirea terenului“ in Basarabia si Bucovina, adica „impuscarea pe loc a evreilor in mediul rural“, ceea ce a permis jandarmilor si soldatilor sa impuste zeci de mii de evrei; a dispus deportarea supravietuitorilor din aceste provincii; a conceput „ordinele speciale“, care au permis lichidarea fizica a altor mii de evrei; a ordonat „executarea“ la Iasi a tuturor evreilor care vor trage „focuri de arma“, soldata cu moartea a peste 14.000 de evrei, impuscarea a 18.000 de evrei la Odessa si spinzurarea altor sute, infiintarea teribilelor lagare de exterminare din judetul Golta din Transnistria si lichidarea a peste 70.000 de evrei acolo si alte atrocitati – toate comise la ordine purtind semnatura lui Antonescu sau in virtutea ordinelor sale.
Tesu Solomovici citeaza un fragment din „Memoriile lui Filderman“, care „a scapat atentiei cercetatorilor“ si, de data asta, il cred. El a scapat si atentiei mele, pentru ca nu exista in Memorii si pentru ca este o pura inventie. Am „admirat“ traducerea „excelenta“ a textului citat de Tesu din franceza, limba in care si-a scris Filderman memoriile, sau poate din engleza, limba in care sint publicate. Filderman, care s-a luptat atit de mult pentru impiedicarea deportarii evreilor din Basarabia si Bucovina, pentru anularea ordinului de a purta semnul galben, reducerea uriaselor taxe si impozite si mai ales pastrarea putinelor comunitati evreiesti ramase dupa alungarea evreilor din sate, comune si tirguri, nu ar fi scris niciodata ca „Antonescu a permis pastrarea obiceiurilor religioase, a sinagogilor, a sistemului de invatamint, cultural, social si de ajutorare evreiasca“.
Sinagogile evreilor deportati sau evacuati au fost distruse, sulurile Bibliei pingarite si folosite ca talpa de incaltaminte, harnasamente sau material de impachetat; cimitirele distruse – nu numai in Basarabia si Bucovina, ci si la Bucuresti si Iasi; elevii si studentii evrei au fost alungati din scoli si universitati; scriitorii si intelectualii evrei ostracizati si operele lor interzise, iar sistemul de ajutorare evreiasca a devenit singurul sprijin pentru populatia evreiasca alungata din posturi, jefuita si infometata, intrucit statul roman si-a declinat orice raspundere pentru soarta evreilor pina la proiectata lor deportare in lagarele mortii din Polonia.
„Gindurile“ lui Filderman au ajuns „la cunostinta lui Cioran“ tot asa cum Memoriile lui Filderman au ajuns la cunostinta lui Tesu Solomovici.
Ar putea oare Tesu sa trimita redactiei dvs. fotocopia paginii cu mentionarea meritelor lui Antonescu si sa ne indice numarul paginii din Memoriile citate de el?
Jean Ancel
Ierusalim,
7 martie 2006

