Primim la redacţie. Ultragierea identităţii româneşti

Categoria: Actualitate | 1 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Scrisoare deschisă

Excelenţei sale

Dott. GIORGIO NAPOLITANO,

Preşedintele Republicii Italiene

Excelenţei Sale

Dott. SILVIO BERLUSCONI,

Preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene

Excelenţe,

Foarte îngrijoraţi de exacerbarea bine articulatei manipulări mediatice prin care – de peste cinci ani, dar mult accentuată începînd din primăvara anului 2007 – în Italia este uzurpată identitatea românilor, protestăm cu fermitate împotriva acestor practici, aflate în contradicţie cu Carta Naţiunilor Unite, cu principiile şi legislaţia Uniunii Europene, practici care aduc o periculoasă atingere drepturilor individuale şi colective şi pe care le apreciem ca fiind cea mai gravă încălcare a drepturilor omului pusă în act după cea de-a a doua conflagraţie mondială.

Cu uimire şi indignare, opinia publică internaţională şi partea responsabilă a poporului italian urmăresc escaladarea unui fenomen vizibil scăpat de sub chiar controlul acelora care l-au tratat decenii în şir cu o permisivitate de neînţeles.

Deplîngem faptul că falsificarea adevărului istoric privind originea, tradiţiile, valorile românilor se face printr-o campanie care pare pregătită în cele mai mici detalii de către maeştri în arta manipulării mulţimilor.

Cu toată responsabilitatea, reiterăm ideea că tema pe care o constituie nomazii trebuie să fie una a întregii Uniuni Europene şi că este nu numai nedrept, ci şi neconstructiv ca aceasta să fie lăsată spre rezolvare unei singure naţiuni.

Este greu de conceput că, în secolul al XXI-lea, se încearcă ştergerea cu bună ştiinţă a diferenţelor dintre noţiunea de cetăţenie şi aceea de apartenenţă etnică, concepte cu dimensiuni proprii bine definite. În Italia, ziarişti cu totul străini de normele deontologice ale acestei responsabilizante profesii induc în ultimii ani ideea că românii ar fi, de fapt, exclusiv nomazi, ţigani, adică o etnie cu traiect istoric legat de spaţiul indo-pachistanez şi care vorbeşte o limbă incomprehensibilă pentru europeni.

Este inacceptabil ca, în mod sistematic, delicte ori infracţiuni cotidiene făptuite de către persoane avînd diverse cetăţenii să fie atribuite românilor. S-a ajuns ca pînă şi despre cetăţeanul italian Marko Ahmetovici care, în stare de ebrietate la volan, a ucis patru adolescenţi şi a rănit grav un al cincilea – dar faţă de care justiţia italiană s-a arătat surprinzător de clementă – politicieni şi cunoscuţi realizatori de televiziune din Peninsulă să afirme, cu rea-credinţă, că este român. A urmat criminalul din Croaţia Bruno Radosavljevic, transformat tot în... român de către gazetari peninsulari specializaţi în mistificări. Din nefericire, lista exemplelor de ultragiere a identităţii noastre este nedrept de lungă.

Nu numai românii, al căror etnonim perpetuează numele Cetăţii Eterne, sînt victimele manevrelor deja menţionate. Efectul este unul de bumerang. Italienii – ei înşişi victime cîndva ale discriminării, ale discreditării xenofobe, în multe state unde au emigrat, în secolul trecut – au ajuns, în prezent, prin unii dintre ei, să ameninţe, să umilească şi să atenteze la viaţa unor persoane paşnice, însă „vinovate“ că au sînge latin. Astfel, persoane fără principii şi fără discernămînt maculează obrazul italienilor echilibraţi, mulţi dintre ei cu instrucţie solidă şi cu foarte bună reputaţie, pentru că a simplifica pînă la anihilare, a generaliza, a acţiona iresponsabil intră perfect în ecuaţia comportamentală a acelora pentru care istoria se poate rescrie după bunul plac, iar viaţa oamenilor poate fi curmată fără remuşcări, inclusiv prin linşaj.

În acest moment, zeci de studenţi străluciţi din România studiază, ca bursieri, în universităţi italiene. Nu demult, au fost sfătuiţi cum să evite să devină victime ale unor acte de linşaj, devenite posibile în urma u-nor iresponsabile campanii de presă mistificatoare din Peninsulă. În acest context, este bine de ştiut că bursierii străini aflaţi la Timişoara se simt excelent, pentru că învaţă într-un climat calm şi sănătos.

Timişoara este un model de civilitate europeană, unde multietnicitatea şi multiculturalitatea fac parte din atmosfera trăită în cel mai firesc mod. Este oraşul pentru care au optat să-şi desfăşoare activitatea şi mii de investitori italieni; unii au ales urbea noastră ca loc unde vor să se stabilească definitiv, fiind primiţi cu simpatie şi ospitalitate de către localnici.

Ne exprimăm speranţa sinceră în normalizarea cît mai rapidă a abordării prezenţei cetăţenilor români încă aflaţi pe teritoriul italian. Cerem, cu toată intransigenţa, să se aducă grabnic rectificările cuvenite referitoare la toate cazurile – e drept, sînt extrem de numeroase, dar nu noi le-am fabricat – în care românii au fost făcuţi ţapi ispăşitori pentru delicte comise de alţii.

În funcţie de evoluţia, pe termen scurt, a evenimentelor, ne rezervăm plăcerea de a vă adresa un cald „Bine aţi venit în România, în Timişoara, oraşul florilor!“ sau ne vom vedea obligaţi să ne adresăm justiţiei europene. În exact aceeaşi măsură ca excelenţelor voastre, ne este preţioasă identitatea nouă hărăzită de Dumnezeu, pe care o apărăm inclusiv prin prezentul demers.

Spre credinţă:

n Î. P. S. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, academician

n Acad. prof. dr. ing. Ioan Păun Otiman, secretarul Academiei Române

n Dr. Cristian Silviu Buşoi, eurodeputat

n Prof. dr. Ioan Talpoş, rector, Universitatea de Vest din Timişoara

n Prof. dr. Nicolae Robu, rector, Universitatea Politehnică din Timişoara, senator

n Prof. dr. Alexandru Moisuc, rector, Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului

n Prof. dr. Ştefan Drăgulescu, rector, Universitatea de Medicină şi Farmacie, deputat

n Prof. dr. Viorica Bălteanu, Cavaler al Republicii Italiene pentru merite culturale

n Ec. Petrişor Morar, om de afaceri

n Prof. dr. Marcel Tolcea, director general, Muzeul de Artă din Timişoara

n Prof. Ioan Coriolan Gîrboni, director general, Filarmonica Banatul