Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2002   |   Octombrie   |   Numarul 140   |   Pro memoria

Pro memoria

Autor: Edelina STERLING-STOIAN | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
In prezenta ambasadorilor Romaniei si Israelului in Republica Ceha, precum si a presedintelui Comunitatii Evreiesti din Praga si a numerosi invitati, a fost vernisata in capitala ceha o expozitie a pictoritei romance Marilena Morariu.
Picturile, expuse intr-una dintre cele mai frumoase sinagogi pragheze, Sinagoga Jubileului, au ca tema pietrele funerare din cimitire evreiesti aflate in zona in care s-a nascut artista, unele dintre ele vechi de peste 200 de ani.

Ce anume te-a determinat sa pictezi tocmai motive ale pietrelor de mormint evreiesti?
Am avut norocul sa ma nasc in nordul Moldovei, zona cu o comunitate evreiasca destul de puternica, unde am copilarit, am locuit in aceeasi curte cu prieteni care o parte dintre ei au plecat in Israel, altii au plecat spre lumi poate… sa spunem, mai bune…
Intorcindu-ma dupa citiva ani, am mers in cimitirul romanesc din Hirlau sa pun flori la mormintele stramosilor mei. Nu am putut sa nu trec alaturi, unde celalalt cimitir – evreiesc, parasit, singur – astepta venirea cuiva. Am pus cite o piatra pe mormintele cunoscute si n-am putut, ca artist, sa nu observ frumusetea motivelor plastice de pe acele pietre funerare. Mi-am propus sa ma intorc cu o hirtie, cu un creion, cu un capat de culoare si sa-mi notez citeva din acele minunate suprafete, sa le redau cumva, sa le dau viata, sa le spun prietenilor mei ca nu sint singuri, ca nu i-am uitat, ca eu sint aici si ii astept.
Cum de a ajuns expozitia de picturi la Praga? Cine a avut initiativa acestei expozitii si cine a sprijinit-o?
M-am intilnit cu Excelenta sa, domnul ambasador Gheorghe Tinca, pentru a perfecta o expozitie pe care o proiectasem de mult si care a fost si la Centrul Ceh din Bucuresti: Praga – Jurnal de calatorie, pe care am deschis-o pe 25 septembrie aici, in frumoasele saloane ale ambasadei noastre din Praga. Observind printre peisajele mele unul care i-a atras atentia – vechea sinagoga din Praga – mi-a spus: „Ce lucru frumos, ce lucru minunat! O sa-mi invit prietenii din Praga sa vada expozitia“. Si atunci i-am spus ca pe mine de mult ma pasioneaza o alta tema si chiar as dori sa o pun in valoare cumva, sa circule, sa fie vazuta. Dumnealui a fost extraordinar de generos si a facut toate demersurile posibile pe linga prietenii dumnealui praghezi, presedintele Comunitatii Evreiesti din Praga si alte persoane la fel de generoase care mi-au oferit acest spatiu minunat.

Pe zidurile sinagogii, printre tablourile cu forme si simboluri ale pietrelor tombale evreiesti – rozeta solara, funia impletita, pomul vietii, scara vietii, miinile ridicate a binecuvintare, leii care pazesc Tablele Legii, candelabrul cu sapte brate (Menora) – au fost intercalate textele unor poezii in germana, franceza, engleza, scrise cu litere mari, negre, pe fond alb. Rostul lor ne-a fost explicat de Daniela Popescu, de la Comisia Nationala a Romaniei pentru UNESCO, unul din organizatorii expozitiei:
„De data aceasta, artista propune o expozitie inedita, alaturind imaginii plastice textul scris – poezia. Celor 31 de lucrari plastice, artista le alatura numele a cinci mari poeti evrei, nascuti in Romania interbelica, nume de referinta pentru literatura mondiala. Marilena Morariu a ales din opera lor lucrari semnificative cunoscute in intreaga lume, care transpun in limbaj liric traditia poporului evreu in sec. XX. La fel ca opera lor, biografia celor cinci poeti este dramatica si reprezentativa: Benjamin Fondane a fost asasinat la 2 octombrie 1944 in lagarul de la Auschwitz-Birchenau, Ilarie Voronca si Paul Celan s-au sinucis la sfirsitul razboiului nerezistind urmarilor acestuia, Rose Auslaender si Alfred Kittner fiind supravietuitori ai lagarului din Transnistria. Poemele celor cinci autori trateaza atit tragedia poporului evreu, cit si speranta ca din aceasta suferinta se va putea cladi o lume mai buna“.

Expozitia Pro memoria, care, dupa Praga, va putea fi vazuta si la Londra, New York si Ierusalim, a fost conceputa de Marilena Morariu „ca o declaratie de dragoste pentru poporul evreu, nutrind speranta ca razboaiele incep in mintea oamenilor si tot in mintea oamenilor trebuie construite fortaretele pacii“.
Potrivit cifrelor oficiale, dintre cei peste 850.000 de evrei care traiau cindva in Romania se mai afla acum in tara numai citeva mii. La ora actuala, in Romania exista peste 800 de cimitire evreiesti, dintre care 600 se afla in localitati in care nu mai traieste nici un evreu.

Edelina STERLING-STOIAN
Radio Europa Libera, Praga

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
"Patersonaj bine conectat, tupeist, cu gura mare"!
Crimele comunismului
Nu disperati
Respect
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire