Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Septembrie   |   Numarul 29   |   Profil ’90. Calin Dan

Profil ’90. Calin Dan

Surprinzatoare trasee personale

Autor: Irina CIOS | Categoria: Arte | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
N. 1955, Arad, Romania

1979 – absolvent al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu“, Sectia Istoria si Teoria Artei, Bucuresti.
Critic de arta, curator, muzeograf, artist, foarte prezent in peisajul artei contemporane in anii ’80, activeaza ca redactor-sef al revistei ARTa (1990-1994), Director Artistic al Centrului Soros pentru Arta Contemporana, Bucuresti (1992-1995) si ca lector in cadrul Academiei de Arta din Bucuresti, Departamentul Foto-Video (1991-1995). In 1990 fondeaza grupul subREAL impreuna cu Josif Kiraly si Dan Mihaltianu. Stabilit la Amsterdam din 1995, isi continua activitatea in cadrul grupului subREAL. Prezent cu texte de critica si teorie media intr-o serie de publicatii electronice de specialitate, s-a remarcat ca artist independent, obtinind o serie de burse si subventii de prestigiu pentru proiectele sale artistice. Invitat sa conferentieze pe teme legate de arta electronica in Romania, Slovenia, Croatia, Germania, Marea Britanie, Olanda, Austria, Finlanda, Suedia si SUA, preda semiotica in cadrul Departamentului New Media al Universitatii din Utrecht.

Dintre participarile sale ca artist, dupa 1990 – cu lucrari video, actiuni/performance, instalatii, proiecte multimedia interactive,
interventii in mediu citadin, mentionam: 1994, Inter(n),
Muzeul de Arta, Arad, Romania; 1995, Matria Europa, Kunstruimte, Kampen, Olanda; 1996, Next 5 Minutes, Paradiso, Amsterdam, Olanda;
Triple X Festival, Westergasfabriek, Amsterdam, Olanda; Buitendijks, Ferwerderadeel, Friesland, Olanda;
Six Songs, Theater Bis, s’Hertogenbosch, Olanda; 1997, Cartography, Muzeul de Arta, Zagreb, Croatia; The Hidden City, De Vleeshal, Middelburg, Olanda; 1998, Ars Electronica Festival, Brucknerhaus, Linz, Austria; Dutch Electronic Art Festival (DEAF), Nederlands Fotoinstitut, Rotterdam, Olanda; 1999, Synworlds, Museumsquartier, Vienna, Austria; Produced @,
Zentrum für Kunst und Medientechnologie (ZKM), Karlsruhe, Germania; 2000, Rotterdam Film Festival, V2_Organisatie, Rotterdam, Olanda; Split Film Festival,
Split, Croatia.


Cunoscut celor mai multi in ipostaza de critic, curator si organizator de evenimente de arta contemporana, Calin Dan s-a afirmat in ultimul deceniu prin activitatea sa artistica. La aceasta asertiune ar veni, in replica, desigur: Calin Dan – artist, ceea ce inseamna activitatea in cadrul subREAL. Personalitate complexa, de formatie teoretica, artistul Calin Dan este prezent intr-o serie de manifestari de grup inainte de 1990, dintre care trebuie mentionate: Colocviul de arta si critica tinara (organizat de Atelier 35, Sibiu, 1986); Mail Art (Galeria Orizont, Bucuresti, 1986); Spatiul Oglinda (Institutul de Arhitectura, Bucuresti, 1986); Alternative (Galeria Orizont, Bucuresti, 1997), House pARTy (serie de actiuni/performance desfasurate intr-o casa particulara, transpuse pe video, 1987-1988). Toate aceste participari afirma atasamentul sau fata de demersul experimental, un atasament constant in creatia sa ulterioara.

Structura sa indrazneata l-a facut sa abordeze cu aceeasi dezinvoltura fotografia, instalatia, arta video, sa acteze in fata publicului sau sa performeze de la distanta, prin intermediul unei transmisii radio, sa scrie piese de teatru sau poeme a caror lectura s-o foloseasca drept fundal sonor in instalatiile sale sau in actiuni/performance.
Atitudinea de permanenta tentativa de transgresare a limitelor face ca la unele dintre proiectele sale curatoriale distanta dintre curator si artist sa dispara. Din aceasta perspectiva trebuie citit proiectul 01010101... (1994). Continind doua fatete, acest proiect si-a propus sa confrunte atit publicul, cit si artistii cu o tematica sociala, pe de o parte, si cu investigarea resurselor artei multimedia, pe de alta. Daca fateta sociala si proiectele rezultate apartin artistilor participanti, fateta multimedia – cuprinzind aplicatia interactiva, instalatia dia si proiectul video RA – a fost asumata de Calin Dan ca proiect de autor.
On Your Left Bank, video realizat in acelasi an si prezentat in cadrul expozitiei Inter(n) – curator Judit Angel –, este pentru Calin Dan ocazia de a se implica integral, nu doar la nivelul conceptului si al regiei de imagine, acesta fiind un prilej de a minui camera de filmare.

Seductia noilor medii va actiona asupra lui si, dupa stabilirea la Amsterdam (in 1995), Calin Dan va gasi contextul tehnologic si ideatic pentru a continua investigarea resurselor creative pe care acestea le ofera. Desi complet scufundat si aparent inghitit de noile tehnologii, Calin Dan lasa sa se citeasca, in continutul proiectelor sale, o atitudine critica, chiar nuantat polemica cu mediul insusi, ce ar putea fi definita ca tehno conceptualism.
Actiunea/performance, instalatia, proiectia video sint prezente constante, dar invariabil trecute printr-unul sau mai multe filtre mediatice. Lucrarea prezentata in cadrul Festivalului Next 5 Minutes: The Desire to Be Wired, propune o atitudine minimalista ce reflecta efectele manipularii mediatice. Atitudinea ludica si umorul, uneori negru, sint nelipsite din proiectele sale.
Participarea in cadrul proiectului Matria Europa semnat Sluik/Kurpersoek (1995) a constat intr-o audio actiune/performance transmisa printr-un post de radio experimental. Raspunsul lui Calin Dan la propunerea curatoriala care trata problema granitelor – ca limitare, dar si ca identitate intrinseca a locului –, precum si a interrelationarilor culturale transfrontaliere, a fost lecturarea kit-ului de confectionare a unui Dracula (Make your own Dracula), editat in versiune multilingva de o editura japoneza.

Instalatia Golden Age, realizata in 1996 (Friesland), revine la efectul consumerismului si al manipularii mediatice a imaginii de distrugere a semnificatiei. O suita de steaguri amplasate in aer liber purtau imagini (serigrafiate) reproducind etichete de sticle sau produse alimentare. Aceste etichete, colectionate de Calin Dan si provenind din diferite tari, aveau imprimate portrete ale unor personalitati culturale, istorice, militare ale caror nume erau folosite ca nume de produs: bere Rubens, lichior Printesa Diana, fasole Goya, bere Vondel, vin Regele Arthur, vodca Kutuzov etc.
O etapa diferita se contureaza in Journal d’un Délateur, instalatie realizata in cadrul Festivalului Triple X de la Amsterdam (1996), compusa din patru elemente: 1. o cortina luminata din spate, formata din foi de indigo (carbon paper) uzate, ce constituia fundalul instalatiei; 2. piesa de teatru Slaughter on the Net, scrisa de Calin Dan special pentru acest proiect; 3. proiectia in bucla a unei casete video continind rularea unui verificator de ortografie (spelling) aplicat pe textul piesei; 4. montajul radiofonic al piesei difuzate ca fundal sonor.

Slaughter on the Net are ca prima sursa relatia proasta pe care am dezvoltat-o cu functia spelling in timpul editarii textelor mele. Piesa este intr-un fel sosul pentru salata lingvistica de sinonime pe care computerul mi-o ofera cu aroganta de fiecare data cind folosesc aceasta functie. Astfel am adunat o lunga lista de sugestii curioase de termeni grupati pe: personalitati, cultura pop, media, sex, geografie, care genereaza caractere, precum cele care dau voce nemerniciei lor in piesa. O alta sursa este scena tehno pe care o consider cel mai caracteristic fenomen al anilor ’90, un fenomen in care mediul digital, determinarea in masa a indivizilor, un nou tip de evaziune din realitate, naivitatea consumerista si comportamentul agresiv sint compresate intr-un produs monoton. Piesa isi gaseste de asemeni surse in relatia paranoica cu supravegherea si anularea intimitatii, doua dintre componentele vietii mele de zi cu zi in ultimii 35 de ani.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
"Patersonaj bine conectat, tupeist, cu gura mare"!
Crimele comunismului
Nu disperati
Respect
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire