OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Limita dintre artist si curator tinde sa devina doar amintirea unei conventii. Deceniul zece a confirmat ca atitudine nu doar artisti curatori, ci si curatori-artisti, acestia din urma manifestind fie o radicala schimbare de optiune, fie impunind un alt tip de creativitate in care conceptele capata intelesuri noi printr-un exercitiu de forma. Proiectul expozitional conceput si realizat de Liviana Dan la Muzeul Brukenthal din Sibiu (22 noiembrie-10 decembrie), cu sprijinul Kultur Kontakt, Viena, al Ambasadei Austriei, Bucuresti, CIAC – Bucuresti si al Departamentului de Arte Vizuale al Ministerului Culturii, propune un astfel de exercitiu. Fara a urmari o descriere a evenimentului va propun o relatare a atitudinilor generate.


„Hainele cele noi ale imparatului“1

Vertical/orizontal, masculin/feminin, rigid/unduitor sint atitudini pereche ascunse in tesatura. Intr-un demers poetic sau doar faptic teserea deschide sensuri de lectura multiple. Un posibil punct de pornire: Arahne care aprinde minia zeilor prin indrazneala maiestriei sale. Indrazneala devine astfel atributul suprem al creatiei, prin care provocarea se adreseaza tuturor. Condamnata la fragilitate si efemer, Arahne a devenit un simbol discret al artistului contemporan aflat intr-o permanenta provocare a limitelor. Teserea se defineste ca una dintre posibilele punti de legatura intre traditie si experiment. Actionind simultan ca receptacol si generator de stil, dar si ca filtru al timpului social, teserea contine intrinsec evolutia moravurilor si a mentalitatilor.
Construit in relatie cu corpul (haina/vesmint/costum/imbracaminte) sau in relatie cu contextul in care se plaseaza corpul (ambient cotidian sau decor), evident sau subtil, ascuns sau la vedere, discursul posibil pornind de la tesatura se desfasoara pe patru axe.

Pe verticala, in sens ascendent, se pot parcurge toate treptele de la mundan la divin, de la frust la diafan. Privit de sus in jos, puritate, transparenta, informal capata concretete, materialitate, voluptate, erotism. O lectura orizontala este sincera sau face sa para asa prin ritm, culoare, parfum sau sunet. In profunzime forma, vizualul, prezenta se construiesc pe umbre si sugestii. La toate acestea timpul care tese impreuna pamint si aer si apa, adauga si focul prin creatie. Teserea implinita in vesmint ni se ofera drept suport pentru infinite combinatii. Cumulind personalitatea individuala cu limitarile sociale putem identifica in imbracamintea fiecaruia o lucrare interactiva de arta contemporana. Autorul – actant/suport ia parte voluntar sau accidental la marea „expunere sociala“. Tot ce este presupus in creatia vesmintului se regaseste in spectacolul uman. Intr-o traducere improvizata se nasc echivalente surprinzatoare: tesere-nastere; croiala-educare, dar si constringere, limitare; taiere-proiectare, agresiune, desprindere, violenta, asumare; coasere-punere in forma, schimbare, efort, directionarea in sens unic; calcare-distantare, asezare, evaluare; asortare-joc, tentatie, variatie, sensuri noi; purtare-confirmare, implinire, uzare, (auto)cunoastere, patare, distrugere, oglindire, admirare; inlocuire-transformare, criza, nestatornicie, progres, un nou inceput.

Functionind ca mediator intre fiinta si exterior, vesmintul ascunde si dezvaluie in acelasi timp, directioneaza si atrage energii. Variantele se definesc intre personalitate si moda, intre unicat si uniforma si ilustreaza balansul dintre individ si context. Supunerea sau nesupunerea sint singurele optiuni alternative, iar nesupunerea mai are doua cai: creatia sau distrugerea.
O perioada de schimbare este pas cu pas ilustrata de vesmint si dincolo de abordarea practica ramine cea metaforica. „Hainele cele noi ale imparatului“ ii rezerva artistului intregul arsenal de gesturi nesupuse. Ironie, atitudine critica, ludic dar si imaginar, ritm, efemer, virtual, posibilitatea de transpunere intr-un alt mediu si intr-un alt context, puterea de a da viata obiectelor si de a asocia personajele intr-o relatie functionala ar fi doar citeva dintre aceste gesturi. De la tesere la invesmintare chiar si un univers sarac si gol poate fi definit in infinite forme. Nu trebuie decit „artisti“.


Stil – „exercitiu de stil“

„…corsetul à la Madonna, T-shirt-ul à la Fort Lauderdale, tunica lui Armani, materialul «Girl-cum-Mom» au un mesaj clar. Moda ramine pentru a ramine in viata. De «re-stiling» se ocupa doar puterea. Prin control. Prin Exces.
Arta influenteaza moda. Strategiile Artei/structurile deschise, mijloacele estetice flexibile/se joaca cu puterea modei...“2


Feminin? Feminism?: zece artiste femei

Elegant joc vizual si conceptual instalat in saloanele baroce ale Muzeului Brukenthal, proiectul In Full Dress a reunit lucrarile a zece artiste din Romania.

Pornind de propunerea multifatetata a conceptului greu de denumit intr-un singur cuvint – haina-vesmint-moda-stil-corp-epiderma-etc. –, majoritatea artistelor participante si-au semnalat reticenta fata de co-prezenta intr-un proiect de femei, reticenta manifestata in primul rind fata de tendinta de incorsetare a unei atitudini intr-un demers militant. Discursul ar putea devia din zona atitudinilor si a constiintei feminismului in Romania in zona artelor vizuale. Fara a intra intr-o analiza de acest tip, este, cred, important de subliniat faptul ca majoritatea atitudinilor propuse jongleaza cu identitatea artistica, cu o strategie de afirmare creatoare care poate fi atasata feminismului, dar care nu se reclama ca atare. Artiste devenite repere pentru arta contemporana romaneasca (Geta Bratescu, Ana Lupas) accepta cu generozitate sa expuna impreuna cu artiste aflate la inceput de cariera (Alexandra Croitoru).

Reunind participari remarcabile din generatii diferite, Liviana Dan reuseste sa traseze un crochiu subtil al unei stari poetice. Efemerul este una dintre coordonatele propuse, de la costumele pentru sarbatori efemere (Geta Bratescu), la corsetele de hirtie (Lia Perjovschi), la parfumul unei atitudini legate de un context de rememorare (Roxana Trestioreanu) sau la prezenta absentei (Ana Lupas). Definirea epidermei ca vesmint se lasa citita in lucrarile propuse de 2D/Aurora Dediu, Mirela Dauceanu sau Unda Popp. Aspectul de produs legat de consumerism si golire de continut se descifreaza in ambalajele goale ale Liei Perjovschi sau in desenele impachetate ale Doinei Simionescu. O atitudine care face mai clar referire la sfera de identitate feminina fie ca stare de exuberanta – Alexandra Croitoru –, fie in confruntarea cu virsta, existenta, sfera sociala si politica – Marilena Preda Sanc, completeaza cadrul vizual. Dincolo de aceste repere de lectura se deschid infinite sensuri.
Fotografii, instalatii, proiectii video sau definirea unui spatiu-context sint propuneri de a reflecta la modul in care se definesc stilul, moda si universul feminin in peisajul artistic contemporan.

1 Referire la titlul povestii lui Hans Christian Andersen
2 Liviana Dan, aPhilosophy di Alberta Ferretti’ si profunda glamoare isterica, catalog In Full Dress, p.5