OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

N. 1953, la Pogaceaua.
1974-1978 studii la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu“ Bucuresti.
Expozitii personale: 1990, Graur’s Museum, Galeria Simeza, Bucuresti, Romania; 1995, Star, Galeria Archipel, Apeldoorn, Olanda
In Romania participa cu actiuni/performance in cadrul festivalurilor de la Timisoara, Sfintu Gheorghe, Lacul Sfinta Ana, Iasi, precum si in cadrul unor evenimente de arta vizuala organizate la Bucuresti, Tirgu Mures, Cluj.
Prezent in manifestari de arta romaneasca contemporana in strainatate, cu lucrari de pictura, obiect, instalatie, fotografie: 1992 – DAgegen Verbotene Ostkunst 1948-1989, Austria, 1993 – Erste Schritte, Germania, 1994 – Nomadic Bienala de la Sao Paulo, Brazilia, 1996 – Balt Orient Express, Germania, Austria, Romania; 1997, Bienala de la Venetia, Italia; Ad Hoc, Budapesta; 1999, Inventing a People – Contemporary Art in the Balkans, Bulgaria, Romania, Turcia, Grecia.

In 1994 creeaza impreuna cu Olimpiu Bandalac grupul Euroartist Bucuresti, ce activeaza pina in 1996.
In 1995 initiaza la Academia de Arta din Bucuresti Studio 498 – curs optional de arta contemporana care se bucura de audienta constanta a studentilor. Astfel au fost initiate o serie de actiuni impreuna cu studentii: 1998 – Hrana pentru Arta/Arta pentru Hrana; Fintina, 1999 – Studio 498.

Desi aparent o figura foarte vizibila si activa, Teodor Graur se dovedeste a fi, la o privire mai atenta, o prezenta extrem de selectiva. Demonstrind o permanenta atentie fata de conturarea unui discurs coerent, creatia lui Teodor Graur este un proces de acumulare de gesturi, atitudini, concepte, citate, obiecte, actiuni in interiorul carora artistul construieste un sistem de referentialitate ce ghideaza „lectura“.

Fara a dovedi neaparat apetenta pentru noi modalitati de expresie, Teodor Graur are mai degraba o atitudine de permanenta reformulare a mediului, de inovare in cadrul unor limite stabilite.
Interesul pentru comentariul politic – cu vizare retrospectiva in primii ani ai decadei – nu este exprimat in lucrarile lui intr-o maniera angajata. Politicul este subinteles in discursul sau referitor la pozitia artistului contemporan in cadrul societatii romanesti, pe de o parte, si la identitatea de (artist) roman in context international. Plasindu-se in ecou fata de evenimentele in desfasurare, creatia sa este, de cele mai multe ori, un comentariu vizual cu o nota ludic-ironica.
Actiunile/performance Speaking to Europe (1993, Zona Europa de Est, Timisoara), Caritas/Sex/ Super/Star (1994, Art Unlimited, Arad), More Speaking to Europe (1998, Bucuresti) reflecta manipularea si dezorientarea individului, prin consumerism si mass-media, alienare, pastrarea barierelor de comunicare Est-Vest, auto-iluzionarea si departarea de realitate prin importarea de modele comportamentale.

Avind o dinamica speciala si o atentie deosebita fata de evenimentele din viata cotidiana, Teodor Graur realizeaza „proiecte“ – puse intre ghilimele deoarece, desi finalizate, deci trecute de faza de proiect, cumuleaza o faza de proces si o faza obiectuala greu de definit printr-un termen suficient de cuprinzator – care vizeaza reactia artistului la problemele societatii. Participarea in cadrul celei de-a doua expozitii anuale organizate de centrul Soros pentru Arta Contemporana in 1994 la Muzeul Taranului Roman: 01010101... (curator Calin Dan) este de remarcat prin gradul de implicare al artistului. Pornind de la propunerea de a construi un proiect artistic in colaborare cu un grup social minoritar, Teodor Graur, vazator, artist, a ales colaborarea cu nevazatorii. Scrisori de departe identifica creatia artistica cu un proces de comunicare, artistul fiind motorul declansator al acestui proces. Construit in mai multe faze, „proiectul“ se bazeaza pe scrisorile dintre artist si un grup de nevazatori, identificati prin Asociatia Nevazatorilor din Romania, care au avut experiente vizuale, dar pierzindu-si vederea in timp. Intr-o prima faza, artistul le trimite o scrisoare de prezentare, solicitind informatii despre modul de viata si de integrare sociala. Intr-o a doua faza, artistul a raspuns numeroaselor scrisori primite, adaugind solicitarea de completare a unui chestionar ce propunea o relatare a modului in care corespondentii traduceau senzorial sau conceptual componenta vizuala. Rezultatul a fost impresionant prin abundenta scrisorilor acumulate si prin extraordinara dorinta de comunicare. Artistul s-a transformat astfel in chiar instrument de comunicare, scrisorile fiind inserate intr-o instalatie din cadrul expozitiei si citite de catre artist intr-un film video.

Acest tip de preocupare revine in 1998 in actiunea Hrana pentru Arta/Arta pentru Hrana, realizata impreuna cu un grup de studenti de la Academia de Arta din Bucuresti, la Cluj (in cadrul Festivalului GATA) si la Bucuresti. Actiunea, avind doua planuri suprapuse, a constat in interventia artistilor in strada, intr-o zona ultracentrala a orasului, in ipostaza de cersetori, banii adunati folosindu-se la cumpararea de hrana oferita celorlalti oameni, cersetori de pe strada.
Demonstrativa fara a fi militanta, aceasta atitudine a artistului pune in discutie criza de comunicare ca rezultat si cauza a crizei sociale in context general. Pe acest fundal, arta contemporana poate fi un instrument important in deblocarea acestei crize; ea poate pune in evidenta valori umane si resurse individuale.

In paralel cu atentia pentru zona social-politica, artistul incearca sa-si defineasca si pozitia sa ca artist vizual in contextul nou creat incepind cu 1990.
Star este o serie de lucrari/obiecte (picturi, asamblaje, obiecte gasite) in care se citeste dubla relatie cu experienta totalitarismului comunist – steaua cu cinci colturi fiind laitmotivul acestei serii – si cu produsul artistic de masa, construit pe fictiunea unor modele/clisee noi de personalitate (folosirea termenului in limba engleza).
Pozitia artistului este definita in lucrarile lui Graur printr-o permanenta nevoie de confirmare profesionala si institutionala. Graur’s Museum (Galeria Simeza, 1990) este un prim semnal in acest sens, ce cumuleaza ipostaza artistului de filtru al istoriei si afirmarea conceptului de muzeu ca pastrator al valorilor (artistice).

Steaua se regaseste in expozitia Erste Schritte (1993, Germania) si Star (1995, Olanda). Prezentarea repetitiva, in serie, este un ecou al culturii de masa care impune o rapida distrugere si inlocuire succesiva a scarii de valori.
Identitatea artistica este definita in unele dintre lucrarile sale in relatie cu dinamica vietii contemporane (vezi si Teodor Graur, Star – Made in Romania, catalog editat de CIAC, Bucuresti, 1999). (Ne)comunicarea, dialogul cultural, libertatea, mobilitatea, valoarea contactului interpersonal, sentimentul de izolare sint puncte de plecare in lectura. My Balt Orient Express (1996) este un proiect initiat de Dan Mihaltianu, care avea ca ax de desfasurare traseul trenului B.O.E., implicind artisti din toate tarile strabatute. Artistii erau invitati sa strabata acest parcurs conform unui program personal din care faceau parte opriri, intilniri cu artisti, acumularea de imagini, experiente, obiecte. O instalatie foto si un set de carti postale reproducind imagini din timpul calatoriei au marcat o prima faza de finalizare a proiectului. Teodor Graur a continuat insa demersul de comunicare sub definitia de Art of Travel.

Nevoia de confirmare a artistului contemporan, semnalata deopotriva ca problema de identitate si ca un comentariu nuantat ironic, se regaseste in actiunea/performance No performance. Un chestionar privind statutul artistului in societate, piata de arta, posibilitatea de supravietuire economica din valorificarea creatiei proprii etc. (1996, AnnArt). Actiunea s-a incheiat prin punerea in vinzare/circulatie a unei bancnote emise de artist, cu valoarea de 100 de dolari si purtind amprenta si semnatura artistului in original.
Teodor Graur transforma aceasta atitudine intr-o prezenta grafica seriala prin folosirea stampilei. Incarcate cu tusuri diferit colorate, toate materialele legate de artist – fotocopii, lucrari, cv-uri, fotografii, scrisori, expuneri de proiecte etc. – sint marcate de insemnul TEODOR GRAUR – ART AUTHOR – tel.401XXXXXXX. fax401XXXXXXX. Transformarea semnaturii in stampila, ipostaza contradictorie de marcare a identitatii si de pierdere a unicitatii, de personalizare, dar si de serializare a creatiei artistice contemporane, confirma o data in plus varietatea de atitudini si ipostaze pe care le putem descifra in limitele temporale descrise de anii ‘90.