OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Romania si Bulgaria au semnat pe 25 aprilie Tratatul de aderare la Uniunea Europeana, moment care preceda, cu aproximativ un an si jumatate, integrarea europeana propriu-zisa, aceasta in varianta optimista a neaplicarii clauzei de salvgardare. Evenimentul, care trebuia sa fie un triumf diplomatic si mai ales mediatic pentru autoritatile de la Bucuresti, a fost umbrit de deteriorarea dramatica a situatiei celor trei jurnalisti romani rapiti in Irak. Soarta lor incerta urma sa atinga punctul culminant al unui ultimatum dat pentru data de 26 aprilie, ora 17.00. (Trebuie sa precizam insa ca deznodamintul nu ne este cunoscut, la data trimiterii acestui text catre tipar.) Gestionarea crizei aparute in ultimele trei saptamini este de natura de altfel sa modifice nu numai impactul mediatic al semnarii Tratatului de aderare, ci si consecintele lui in plan politic.

Pentru ca, in mod cu totul neindoielnic, momentul 25 aprilie era gindit sa reprezinte un plus semnificativ in bilantul primelor 100 de zile de guvernare. In raportul privind cele trei luni de guvernare care tocmai s-au incheiat, prezentat vineri 22 aprilie in fata membrilor Delegatiei Permanente a PNL, premierul Calin Popescu Tariceanu arata ca executivul a respectat intocmai programul de guvernare, principalele domenii de referinta fiind integrarea europeana, politica fiscala si mediul de afaceri, lupta impotriva coruptiei, reforma Justitiei si problema proprietatii. In privinta integrarii in UE, raportul premierului preciza ca Executivul va continua sa aplice masurile necesare pentru evitarea punerii in aplicare a clauzei de salvgardare. Tariceanu propunea ca masura esentiala in delimitarea si eradicarea coruptiei adoptarea Strategiei nationale anticoruptie, a Strategiei de reforma a sistemului judiciar, precum si a Planurilor de actiune pentru implementarea acestora. Problema coruptiei se numara, de altfel, printre motivele demne de luat in seama in evaluarea posibilei aplicari a clauzei.

Nu numai liderii PNL au luat in calcul momentul 25 aprilie ca punct de plecare in relansarea politica. Emil Boc vorbea cu o zi inaintea sus-mentionatului raport, joi 21 aprilie, de organizarea alegerilor anticipate imediat dupa semnarea Tratatului. Sau, mai corect spus, de demararea procedurilor in vederea declansarii alegerilor anticipate. Liderul democrat declara cu aceasta ocazie: „Eu sint partizanul alegerilor anticipate – o recunosc cu toata convingerea – si ma pronunt pentru transarea clara, fara echivoc, imediat dupa 25 aprilie, a problemei alegerilor anticipate. Solutia pe care PD o are si o vede este convocarea alegerilor anticipate pentru a transa definitiv acest subiect, pentru a sti foarte clar cine e la putere si cine e in opozitie“. Emil Boc a oferit si un argument, in aceeasi logica a integrarii europene care va organiza, de altfel, din ce in ce mai mult, ordinea politica interna chiar si pina in momentul aderarii efective. Angajamentele luate de Romania in vederea aderarii pot fi mai lesne si mai eficace indeplinite de o majoritate confortabila – pe care Alianta nu o are in momentul de fata.

Rationamentul liderului democrat leaga, cu alte cuvinte, momentul semnarii Tratatului de o clarificare in raportul dintre fortele politice de pe scena romaneasca.
Initiativa este insa problematica. Nu numai din cauzele tehnice care au fost, nu o data, invocate. Dificultatea si durata procedurilor de declansare a alegerilor anticipate este deja un loc comun al comentariilor legate de acest subiect. De saptamina trecuta insa, fortele coalitiei guvernamentale trebuie sa ia in calcul un element nou si cu totul inedit in aritmetica politica postdecembrista: PSD fara Ion Iliescu. De vineri 22 aprilie, PSD a intrat intr-o noua etapa, in care Ion Iliescu, eternul sef al acestui partid, sub diferitele forme pe care le-a cunoscut de-a lungul celor 15 ani de existenta, nu mai este sef. Pentru PSD, detronarea lui Ion Iliescu – in pericol de a-si pierde si rolul de lider al grupului PSD din Senat, dupa cum sugera recent noul presedinte al PSD, Mircea Geoana – reprezinta, impreuna cu modificarea Statutului, votata la Congresul din 21 aprilie, o mare sansa de a recupera din pierderile suferite in alegeri.

Asadar, in vreme ce politicienii conservatori din UE sint ingrijorati ca Bucurestiul nu va fi pregatit sa adere in 2007, mai cu seama din cauza problemelor legate de amploarea coruptiei – probleme pe care presedintele Traian Basescu le-a recunoscut si le-a asumat, garantind ca tara noastra lucreaza pentru rezolvarea lor –, politicienii romani isi mai pot adauga un motiv de ingrijorare pe propria lor lista, anume noul PSD mediatic. In evaluarea oportunitatii anticipatelor, momentului 25 aprilie trebuie sa i se adauge acest nou element.