OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Ultimele zile au adus Republicii Moldova un rar moment de notorietate internationala, legat in special de vizita presedintelui rus Vladimir Putin la Chisinau. In ziua sosirii liderului rus si aparent fara o conexiune directa cu ea, cel mai mare cotidian de raspindire mondiala – International Herald Tribune – a publicat o ampla si interesanta corespondenta din Chisinau, care prezinta situatia tarii in culori foarte intunecate. Exista un mesaj comun in aceste doua evenimente.

Putin s-a oprit la Chisinau pentru 16 ore, in drum spre Moscova, dupa vizitele sale mai prelungite in Spania si Germania. Semnificatia acestei escale nu poate fi inteleasa deocamdata decit partial. Faptul ca noul presedinte rus viziteaza Moldova in primele luni ale mandatului sau ar putea sa fie o reflectare a interesului pe care Moscova il are pentru aceasta mica republica din fostul spatiu sovietic, un interes plasat de Putin insusi in contextul a ceea ce a numit „directia europeana a politicii ruse“. Ca „o componenta importanta“ a acestei directii – pentru a relua expresia folosita de presedintele rus – Republica Moldova marcheaza desigur extremitatea de sud-vest a Confederatiei Statelor Independente, organismul de cooperare dominat de Rusia al unora dintre tarile care si-au cucerit independenta dupa destramarea Uniunii Sovietice.

Politica Moscovei de opozitie fata de largirea NATO, reafirmata de Putin in cursul turneului sau european din aceasta saptamina, face parte integranta din „directia europeana“, impreuna cu zagazuirea influentei occidentale in fosta lume comunista, in general, si cu deosebire in fostul spatiu sovietic. Declaratia presedintelui rus ca este interesat „ca Moscova sa fie un stat independent, cu integritate teritoriala si inzestrat cu propriile sale resurse“ trebuie judecata in lumina acestui context al politicii moscovite. Preocupat probabil de posibilele interpretari pe care presa le-ar da vizitei, presedintele Lucinschi a tinut sa reproduca ziaristilor vorbele oaspetelui sau, rostite in timpul convorbirilor, ca „Rusia nu intentioneaza sa tina Moldova in lesa, inclusiv prin folosirea trupelor rusesti“. Dl Lucinschi si-a indemnat concetatenii sa se elibereze de „stereotipul ca Rusia ar avea in Republica Moldova interese geopolitice deosebite si ca ar dori sa-si consolideze aici baza militara“.

„Stereotipul“ nu s-a nascut desigur din senin. Moldova este singura fosta republica sovietica in care mai stationeaza trupe rusesti. Cu ajutorul acestor trupe se mentine autoproclamata republica transnistreana. Restabilirea integritatii teritoriale a Republicii Moldova prin eliminarea separatismului transnistrean a fost una din cele doua probleme principale de pe agenda convorbirilor ruso-moldovene. Singurul rezultat concret al tratativelor, in aceasta privinta, a fost crearea unei comisii de stat pentru intensificarea eforturilor de solutionare a crizei transnistrene, prezidate de Evgheni Primakov, fostul prim-ministru si ministru de Externe rus, actualmente un membru influent al Dumei. E greu de spus daca alcatuirea acestei comisii reprezinta un progres sau, dimpotriva, o noua modalitate de a tergiversa gasirea unei solutii echitabile. Rusia s-a angajat, inca prin presedintele ei anterior, Boris Eltin, sa-si retraga trupele din Transnistria pina in anul 2002. Formarea unei noi comisii nu este o garantie ca acest lucru se va intimpla, mai ales ca nu a fost anuntat nici un calendar detaliat al retragerii.

Moldovenii pot face prea putin lucru pentru a determina Moscova sa-si retraga trupele. Ei sint adinc indatorati fata de rusi. Desi atit de mica si saraca, Republica Moldova se gaseste, potrivit ziarului moscovit Komsomolskaia Pravda, pe locul al treilea printre tarile membre ale CSI in ceea ce priveste datoria fata de Rusia, doar in urma Ucrainei si a Uzbekistanului, doua dintre cele mai mari republici ale fostei Uniuni Sovietice. Problema datoriei a figurat proeminent in convorbirile de la Chisinau, alaturi de cea a Transnistriei. In declaratiile sale publice, Putin s-a limitat la o promisiune de a livra in viitor gaze naturale Republicii Moldova la preturi reduse. El a adaugat, totusi, ca Banca nationala a Rusiei va lua in consideratie si o reducere cu cca. 90 de milioane de dolari a datoriei moldovene, o generozitate deocamdata ipotetica.

Nu e, desigur, putin ca Republica Moldova a primit vizita presedintelui Rusiei, dar rezultatele concrete ale acestei vizite, atit cit ne putem da seama la numai citeva ore dupa terminarea ei, par mai curind dezamagitoare. Vladimir Putin a plecat, iar Republica Moldova ramine cea descrisa vineri de International Herald Tribune: „una din cele mai sarace tari ale Europei“, „cu cea mai pronuntata rata de declin dintre toate fostele republici sovietice“, „cu o viata politica confuza si o economie tot mai muribunda“. Nu e nici un secret ca dependenta economica de Rusia are ceva de-a face cu aceasta nefericita stare de lucruri. Prezenta la Chisinau a liderului rus nu a facut decit sa scoata in evidenta dependenta, nicidecum s-o micsoreze. Notorietatea Republicii Moldova este una pe care nici o tara nu si-ar dori-o.