OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Intre 11-12 octobrie 2002, la Cluj, Fundatia Idea a reunit teoreticieni si practicieni ai fenomenului publicitar, realizind simpozionul Synthetic Light, O abordare critica a fenomenului publicitar (A Critical Approach of the Advertising Phenomenon). Acesta a fost primul eveniment de profil sub egida Fundatiei Idea. Calitatea organizarii a demonstrat faptul ca staff-ul acestei tinere institutii are deosebite calitati manageriale, darul si abilitatea de a reuni oameni care stiu sa surprinda pertinent si incisiv tema propusa dezbaterii. Prezenta unor nume cu prestanta, precum Aurel Codoban, G.M. Tamas, Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Alex. Leo Serban si Adrian Sirbu, a dat clasa reuniunii. Alaturi de acestia, mai tinerii Cristian Pralea, Laura Sima, Stefan Rusu, Miclos Erhardt, Rada Iankovici, Alexandru Polgar, Joanne Richardson si subsemnata au incercat sa-si aduca propria contributie la dezbateri.

Subtemele sau fisierele accesate de vorbitori au fost dintre cele mai diverse: de la problema imaginii si a medierii sociale, interfata, persuasiune, manipulare si seductie la raportul dintre text si imagine, modalitatea de „mediatizare“ a spiritului si a civilizatiei islamice, relatia dintre publicitate si industria show-biz-ului, evul media sau omul terminal, plasarea logo-urilor in filme, consecintele ideologice ale inlocuirii textului cu imaginea, decontextualizarea logo-urilor corporative, utilizarea spatiului public pentru publicitatea sociala, mediatizarea si imaginea unei manifestatii antiglobaliste de la Genova. Dozajul dintre aprecierile teoretice si ilustrarea cu imagini a celor afirmate – in general, s-au folosit imagini din campanii si evenimente relativ recente – a constituit, de asemenea, un punct forte al colocviului.
Organizatorii seminarului Synthetic Light au tratat fenomenul publicitar intr-un sens generos, cu o clara aplicabilitate in cotidian, si nu restrictiv ori pur teoretic. Pentru simplul motiv ca publicitatea ne-a invadat viata si ne-a transformat-o.

Pornind de la tezele lui Guy Debord din Societatea spectacolului, Ciprian Mihali a scos in relief societatea fara comunitate, care celebreaza sarbatoarea marfii si se ghideaza dupa timpul spectacular, spatiul public vid si realitatea sociala inlocuita de publicitate. Cristian Pralea a performat interfetele cyber-space-ului si a ilustrat procesul de democratizare a artelor prin reteaua de web-art, in consonanta cu proliferarea lumilor virtuale. Profesorul si filozoful Aurel Codoban ne-a convins, manipulat si sedus, pe rind, cu aceeasi maiestrie, printr-un discurs extrem de bine articulat si prezentat in mod spectaculos. Pe cind persuasiunea este simbolica, seductia este, in opinia lui, indicibila. In baza faptului ca seductia reprezinta un proces de semnificare, ea determina naturalizarea simbolului. Si daca in manipulare subiectul este transformat in obiect, in seductie, obiectul este transformat in subiect.
Alex. Leo Serban a incercat sa traseze un tip de perceptie si analiza a publicitatii de tipul celei de-a treia cai, amintindu-ne ca existam in plina vizualitate si luindu-si ca punct de pornire, in demonstratie, critica stingista a societatii de consum.

Laura Sima a subliniat rolul major al imaginii in publicitatea contemporana si a developat negativele structurilor retorice ale imaginii publicitare in sine. Tinara vorbitoare a accentuat faptul ca imaginea ajunge, astazi, sa inglobeze atit functia ei proprie, cit si cea a textului. Plasindu-se pe aceeasi linie a investigatiei critice, G.M. Tamas s-a referit la inadecvarea sistemului scriptic, in traditie platoniciana, folosit in abordarea panopliei de imagini, si a scos in relief necesitatea instituirii unui nou tip de perceptie, capabil sa asimileze structura preponderent vizuala a civilizatiei actuale. Artistul si curatorul Stefan Rusu si scriitorii Alexandru Polgar si Adrian Sirbu au facut o demonstratie de forta cu un complex de imagini ale proiectelor artistice inspirate din lumea islamului (primul) si un film despre manifestatiile antiglobaliste de la Genova, insotite de un comentariu incitant (ceilalti doi). Bogdan Ghiu a evocat importanta mentinerii unui liant viu intre om si lumea aflata sub imperiul media, insistind, in plus, asupra faptului ca literatura, ca hipersemn abstract, se afla in urma artelor asa-zis vizuale, care pot profita mai usor de contiguitatea de mediu si identitatea semiotica.
Comunicarile lui Miclos Erhardt, Rada Iankovici, Joanne Richardson au explorat relatia dintre spatiul public, publicitate si arta, precum si strategiile antipublicitare similare cu ale celor care opereaza actiuni de promovare a identitatilor si culturilor.
Synthetic Light a fost un simpozion de un real succes si, poate, un bun inceput pentru o traditie a Fundatiei Idea.