Membrii asociatiei noastre considera ca recentele ordine ale ministrului Educatiei si Cercetarii privind criteriile de promovare in invatamintul superior si cercetare reprezinta un progres indiscutabil fata de situatia anterioara.
Formularile din ordine deschid, din pacate, un numar de portite care pot anula efectul ordinelor. Pentru a evita acest risc recomandam emiterea de catre dl ministru a unei precizari care sa elimine posibilitatea interpretarilor si sa fixeze in termeni rigurosi, fara echivoc, citeva principii obligatorii pentru orice candidat.
Deoarece este vorba despre cele mai inalte functii din ierarhia academica, ni se pare obligatoriu sub aspectul competentei stiintifice sa nu poata fi promovati in aceste functii decit cercetatori aflati in plina activitate independenta. Pentru majoritatea disciplinelor (exceptii fiind doar urmatoarele domenii: studiile culturale romanesti, dreptul, studiile militare si de informatii) aceasta inseamna ca respectivul candidat sa fi publicat independent in ultimii ani (cel mai permisiv interval ar fi: in ultimii 5 ani) cel putin un studiu in extenso sub forma unui articol original (se exclud rezumatele, comunicarile preliminare, comentariile, prezentarile de caz) intr-o revista indexata de ISI (revista stiintifica cu factor de impact).
Cerinta de independenta este data de prezenta ca prim autor in majoritatea disciplinelor. Exceptiile sint acele discipline teoretice unde toti autorii participa independent si care sint usor de identificat prin practica indicarii autorilor in ordine alfabetica, cum ar fi matematicile si fizica teoretica.
Nu se poate face nici o exceptie la demonstrarea capacitatii de cercetare independenta printr-un articol recent (in ultimii 5 ani), intr-o revista indexata de ISI (in afara disciplinelor mentionate mai sus) ca prim autor pentru promovarea pe post de conferentiar, profesor sau cercetator stiintific 1 sau 2.
La reconfirmarea dreptului de a conduce doctorate, daca persoana in cauza a demonstrat capacitatea de cercetare independenta prin publicatii mai vechi de 5 ani, se poate admite ca dovada a continuitatii activitatii un articol ISI complet in care conducatorul de doctorat apare ca autor girant sau corespondent (de regula, ultimul autor), iar un doctorand sau fost doctorand indrumat de acesta apare ca prim autor.
Exista riscul ca acest criteriu obligatoriu sa poata fi ocolit prin interpretarea textului existent al ordinelor, sau prin inlocuirea revistelor indexate de ISI cu publicatii de importanta secundara, permitind promovarea unor persoane incompetente stiintific (dar, desigur, abile social), fenomen care ar continua sa afecteze calitatea corpului academic romanesc.
Pentru evitarea acestui risc, recomandam emiterea unui nou ordin care sa reformuleze standardul minim in ceea ce priveste contributia stiintifica a candidatului, indiferent pentru care din cele patru titluri candideaza.
- Observatii
Trebuie exclusa folosirea pentru criteriul minimal a publicatiilor preliminare (studii prezentate la conferinte), partiale (comentarii, prezentari de cazuri), sau in reviste de importanta secundara (fara factor de impact). Acestea pot fi, desigur, luate in calcul la departajarea candidatilor, dar nu au ce cauta printre criteriile minimale.
Criterii cum ar fi scrierea de carti, chiar de monografii, si obtinerea de granturi sint irelevante pentru competenta in cercetare si in conducerea cercetarii.
Faptul ca o persoana poate fi un cercetator eminent fara sa scrie carti, care nu sint publicatii stiintifice primare, este simplu de verificat de catre oricine cautind la www.amazon.com cartile scrise de laureatii Nobel in domeniile stiintifice. Multi dintre ei n-au scris niciodata o carte si majoritatea n-au publicat niciodata rezultate stiintifice sub forma de carte. Aceasta situatie este valabila pentru multi cercetatori activi si seriosi, iar excluderea lor de la promovare ar fi o greseala grava.
Obtinerea de granturi este irelevanta pentru ca multe din granturile obtinute in ultimii ani n-au dus la nici un fel de rezultate stiintifice identificabile. In acelasi timp, multe rezultate stiintifice au fost obtinute fara granturi. Capacitatea de a obtine un grant este slab corelata cu capacitatea de a indruma si forma alti cercetatori si cu cea de a face si a publica descoperiri.
Altfel spus, un grant de cercetare inseamna ca i s-au acordat resurse cercetatorului, nu ca acesta ar fi capabil sa obtina rezultate. Oricum, termenul de grant este un termen informal care poate include finantari care n-au legatura cu cercetarea si poate exclude finantari importante si dificil de obtinut care sint foarte relevante pentru cercetare. Din aceste motive consideram ca obtinerea de granturi si publicarea de carti nu trebuie incluse printre criteriile minimale, putind fi luate in considerare in diverse alte moduri, in functie de domeniu, doar la compararea candidatilor.
In sfirsit, o chestiune mai putin clara este numarul minim de publicatii.
Este indiscutabil ca nu poate fi promovat un candidat care nu a publicat independent (ca prim autor) nici un articol ISI complet, recent (in ultimii cinci ani, de exemplu).
In unele specialitati aflate intr-o faza de expansiune cantitativa este insa relevant pentru activitatea stiintifica volumul de comunicare masurabil sub forma numarului de articole, ca si importanta lor pentru domeniul respectiv, cuantificabila sub forma factorului de impact al revistei in care au fost publicate. In aceste cazuri ar trebui folosit un criteriu de excludere cum ar fi un numar minim de articole originale complete in reviste ISI, uneori propunindu-se un minimum de pina la 10-15 articole pentru titlul maxim (profesor, respectiv cs I). Consideram ca identificarea acestor specialitati s-ar putea face prin mijloace statistice si ca, in general, orice criteriu cantitativ de promovare trebuie sa fie argumentat printr-un studiu statistic corespunzator.
Propunem ca paragrafele din recentele ordine ale ministrului referitoare la contributia stiintifica (criteriul 3) sa fie modificate astfel:
Standardul minim (pentru titlul de profesor universitar, respectiv cercetator stiintific gradul I):
n sapte articole/studii publicate in extenso, exclusiv in reviste cotate ISI, in calitate de autor sau coautor, prezentate in copie. Dintre acestea, candidatul trebuie sa fie prim autor pe cel putin patru, din care cel putin unul trebuie sa fi fost publicat in ultimii cinci ani. Cel putin unul dintre articole trebuie sa fi fost publicat intr-o revista cu factor de impact mai mare sau egal cu 0,1 M (unde M este factorul de impact al celei mai bine cotate reviste din disciplina respectiva).
Standardul minim (pentru titlul de conferentiar universitar, respectiv cercetator stiintific gradul II):
n articole/studii publicate in extenso, exclusiv in reviste cotate ISI, in calitate de autor sau coautor, prezentate in copie. Dintre acestea, candidatul trebuie sa fie prim-autor pe cel putin doua, din care cel putin unul trebuie sa fi fost publicat in ultimii cinci ani. Cel putin unul dintre articole trebuie sa fi fost publicat intr-o revista cu factor de impact mai mare sau egal cu 0,1 M (unde M este factorul de impact al celei mai bine cotate reviste din disciplina respectiva).
Singurele discipline pentru care cerintele de mai sus nu pot fi aplicate sint: studiile culturale romanesti, dreptul si studiile militare si de informatii. In cazul acestor discipline, criteriul ISI devine inoperant si trebuie gasit un alt criteriu minimal.
- Recomandari
Recentele ordine ale ministrului de aprobare a sistemului de evaluare privind conferirea titlurilor de profesor, conferentiar, cercetator stiintific gradul I si II reprezinta un progres in conceptia Ministerului Educatiei si Cercetarii despre evaluarea competentei stiintifice. Pentru a asigura functionalitatea acestor ordine si selectia optima a candidatilor care au demonstrat ca sint capabili sa cerceteze independent, propunem:
n modificarea standardului minim referitor la contributia stiintifica in modul sus-mentionat, astfel incit sa nu poata fi promovat in cele mai inalte functii din ierarhia academica nici un candidat care nu a publicat recent, independent (ca prim-autor), macar un articol original, complet, intr-o revista ISI; este esential ca acest criteriu minimal sa nu poata fi ocolit in nici un caz;
n mutarea cerintelor privind publicarea de carti si obtinerea de granturi sau alte finantari de la criteriile de excludere (minimale) la criterii de departajare;
n efectuarea de statistici privind volumul de publicatii al cercetatorilor si universitarilor din diverse specialitati si fundamentarea oricaror criterii cantitative specifice fiecarui domeniu pe astfel de statistici; statisticile si metoda de fundamentare trebuie publicate; acestea si criteriile cantitative bazate pe numarul si calitatea publicatiilor indexate ISI vor stabili numarul minim de articole originale necesar pentru a candida la aceste functii si vor fi indispensabile separarii candidatilor in multe discipline.
Asociatia Ad Astra

