Categoria: 
A apărut de curînd, la Editura
EST (Samuel Tastet Editeur), reeditarea uneia dintre cărţile cele
mai importante ale lui Z. Ornea: Anii treizeci. Extrema dreaptă
românească. Cartea stîrnise vii discuţii şi polemici,
chiar iritare, în 1995, anul apariţiei: era prima oară cînd
erau publicate atîtea documente (citate din presa vremii,
fişate cu acribie de autor, în ani lungi petrecuţi la
Biblioteca Academiei) despre lupta de idei din perioada interbelică,
pentru mulţi era prima oară cînd aflau despre opţiunile
ideologice ale generaţiei criterioniste, despre angajarea unora
dintre marii intelectuali interbelici, despre relaţia lor
privilegiată cu mişcarea legionară. Între timp, documentele
au continuat să apară, bibliografia chestiunii s-a tot îmbogăţit,
au apărut, între altele, cărţile scrise de Florin Ţurcanu,
Marta Petreu, Alexandra Laignel-Lavastine (aceasta din urmă ar fi
iscat, cu siguranţă, mai puţină emoţie dacă tomul lui Z. Ornea
ar fi fost tradus la timp în franceză; a fost tradus în
engleză şi distribuit în mediile academice americane de
Columbia University Press).
Şi totuşi, după aproape 15 ani de cînd
a fost scrisă, cu toate că studiile docte apărute între timp
au lămurit multe dintre probleme, cartea şi-a păstrat
actualitatea: comentariile şi concluziile măsurate ale lui Z. Ornea
rămîn, în cea mai mare parte, valabile. „Meritul lui
Zigu Ornea, spune N. Manolescu în «Prefaţa»
actualei ediţii, este de a fi echilibrat perspectiva asupra celei
de-a doua perioade importante din istoria noastră modernă, după
aceea a lui Carol I. Informat, dotat cu bunul-simţ al
profesionistului, obiectiv şi modest, Zigu Ornea ar trebui consultat
de către toţi amatorii de ipoteze ideologice referitoare la
interbelic. Şi nu numai, desigur.“
RSS Feed
Newsletters