OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Asociaţia ProDemocraţia a dat publicităţii un studiu care pune în lumină modul în care votul la referendum ar putea fi influenţat de o retorică justiţiară şi ar putea genera, în final, efecte nedemocratice în societate, prin luarea unor decizii care să încalce drepturile omului. Rezultatele sînt edificatoare. Studiul arată, de exemplu, că două treimi dintre români şi-ar dori o consultare populară privind retragerea cetăţeniei ţiganilor care comit infracţiuni în străinătate. Dacă referendumul ar fi organizat, 94% dintre conaţionali s-ar pronunţa în favoarea unei astfel de măsuri. Indezirabili unei largi majorităţi sînt – relevă aceeaşi cercetare – şi cei care militează pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, iar sancţiunea pentru aceştia ar fi, potrivit opţiunii predominante, tot pierderea cetăţeniei. Pe de altă parte, o jumătate de Românie susţine ideea unei consultări pe tema reintroducerii pedepsei cu moartea. Rezultatul unui astfel de referendum: 91% dintre români ar vota pentru reintroducerea pedepsei capitale. Chiar dacă mai echilibrat, scorul este favorabil unui referendum pe marginea pedepsirii penale a celor cu atitudini critice la adresa religiei ortodoxe. 88% dintre cei care îşi doresc un referendum pe acest subiect se pronunţă pentru pedepse penale aplicate concetăţenilor care „îndrăznesc“ să conteste supremaţia spirituală a ortodoxiei.

 

După consultările de luna trecută asupra reformei constituţionale şi a modernizării statului, preşedintele Traian Băsescu declara drept nenegociabil votul de la referendum prin care românii, în covîrşitoarea lor majoritate, s-au pronunţat pentru introducerea unicameralismului şi reducerea numărului de parlamentari. Dacă ar proceda altfel – atrăgea atenţia şeful Statului –, ar încălca dreptul poporului de a-şi exercita suveranitatea în forma sa directă, adică prin referendum.

Preşedintele a omis, însă, să spună că votul nu a fost precedat de o dezbatere reală şi că s-a folosit, imoral, de o consultare controversată, mizînd pe imaginea dezastruoasă a Parlamentului în ochii opiniei publice, pentru a-şi potenţa propria campanie, axată pe demonizarea clasei politice. Cei care au refuzat să vadă în mişcarea preşedintelui o manevră abilă de a manipula electoratul au venit cu argumentul potrivit căruia votul masiv prin care românii au „demolat“ unicameralismul nu s-a convertit şi în puncte suplimentare pentru candidatul Băsescu. Nu aceasta era chestiunea. Votul consistent pentru o singură cameră, cu mai puţini legiuitori, atestă victoria instinctelor şi pulsiunilor nedemocratice asupra culturii dialogului. Studiul „ProDemocraţia“ confirmă, de altfel, imaturitatea civică a unora dintre conaţionali şi avertizează asupra riscului folosirii referendumului în exces şi, mai ales, fără un instructaj prealabil.