OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

UPDATE: În pofida contestărilor juridice, referendumul se desfăşoară în aceeaşi zi cu alegerile. Referendumul va avea loc pe 22 noiembrie, la aceeaşi dată în care se organizează primul tur al alegerilor prezidenţiale. Curtea de Apel Bucureşti a respins ca inadmisibilă, joi, 19 noiembrie, cererea Agenţiei de Monitorizare a Presei şi a Asociaţiei Pro Democraţia de suspendare a decretului privind referendumul din 22 noiembrie. Curtea de Apel Bucuresti a decis, joi, să respingă ca inadmisibilă şi cea de-a doua solicitare de suspendare a decretului, formulată de fostul secretar de stat în MAE, liberalul Mihai Gheorghiu.

La dezbaterile de joi, avocatul celor două ONG-uri, Corneliu Liviu Popescu, a susţinut, în faţa instanţei, că decretul prezidenţial ar trebui suspendat, deoarece ar fi ilegal. Avocatul a argumentat că preşedintele vrea doar aprobarea populaţiei pentru o decizie pe care el a luat-o deja. Avocatul Corneliu Liviu Popescu a spus că referendumul a fost deturnat de preşedintele în funcţie, care l-a folosit ca instrument de campanie electorală.

 

 

 

De ce aţi cerut anularea referendumului?

N-am cerut anularea referendumului, ci doar suspendarea decretului prin care se organizează referendumul, pînă cînd se va soluţiona contestaţia administrativă pe care am făcut-o împotriva decretului preşedintelui. Sînt două acţiuni juridice care se desfăşoară în paralel: prima – o procedură de contencios administrativ, prin care cerem anularea decretului; am constatat, împreună cu avocatul nostru, Corneliu Liviu Popescu, o serie de elemente care ar putea să inducă o serie de inegalităţi între candidaţi: ar putea exista un abuz de putere din partea preşedintelui Băsescu. Această procedură este una îndelungată. A doua acţiune juridică: suspendarea aplicării decretului, pînă cînd se va da soluţia. În acest moment, cerem doar suspendarea decretului de organizare a referendumului.

 

N-avem nimic împotriva referendumului, nici împotriva subiectelor supuse referendumului. Noi credem că problema care intervine în acest caz este faptul că preşedintele este şi şef al Statului, care are drept să convoace referendumul, dar şi candidat, ceea ce-l avantajează în această situaţie. Sîntem împotriva suprapunerii datei referendumului cu data alegerilor.

 

Rezultatul se poate da joi, dacă este vorba despre suspendarea actului administrativ.

 

Acestea sînt chestiuni care ţin de organizarea referendumului. Poziţia noastră este că decretul prezidenţial este un act administrativ. Altfel spus: poate fi contestat în contencios administrativ şi, pentru acest motiv, folosim o procedură de acest gen. Există şi opinia că decretul nu este un act administrativ, iar în instanţă vom avea o confruntare legată de statutul decretului prezidenţial şi se vor stabili anumite decizii. Acele decizii sînt obligatorii.

 

Guvernul va trebui să ia toate măsurile ca această decizie să fie aplicată. Noi credem că separaţia puterilor în stat este reală şi trebuie să funcţioneze. În această calitate, puterea judecătorească are dreptul şi menirea să controleze acţiunile puterii executive şi ale preşedintelui.

 

Buletinele deja tipărite pot fi folosite la o altă dată, în ipoteza în care se decide suspendarea actului administrativ. Pe de altă parte, cheltuielile care s-au făcut din decizia cuiva, care a dorit un referendum la data primului tur al alegerilor prezidenţiale, inclusiv împotriva recomandărilor de bună practică ale Adunării Parlamentare ale Consiliului Europei, vor fi în responsabilitatea acelei instituţii. Nu a existat nici o dezbatere juridică cu privire la organizarea referendumului la data primului tur. Întrebaţi de cheltuieli: oricum, referendumul a presupus cheltuieli, 10 milioane de lei, într-un an în care reducerile bugetare sînt foarte importante, ştiut fiind că acest referendum nu are nici o valoare juridică, lucru recunoscut şi ce către cei care l-au iniţiat. El nu poate avea decît o valoare morală şi politică. Referendumul nu poate schimba ceva.

 

Va fi un proces în contencios administrativ. Acest proces nu începe joi, se va desfăşura ulterior. În urma procesului, se va decide dacă se va mai organiza un referendum sau nu.

 

Este o inegalitate evidentă care apare între candidaţi. Referendumul îl avantajează pe candidatul Băsescu. La referendum sînt puse două întrebări legate de programul candidatului respectiv. Condiţiile unor alegeri corecte nu sînt îndeplinite, în acest caz. Dacă acest lucru s-ar fi întîmplat în 2004, la data alegerilor prezidenţiale, sînt convins că societatea românească ar fi reacţionat mult mai prompt. Mă întreb cum se poate explica un asemenea blocaj. În 2004, dacă preşedintele Iliescu propunea un referendum, acel referendum nu l-ar fi ajutat pe candidatul Adrian Năstase? Acum, constatăm o evidentă reacţie antiparlamentară, pe parcursul campaniei electorale, ceea ce a produs reacţia Organizaţiei Pro Democraţia. Am constatat că şi campania în favoarea referendumului favorizează doar una dintre părţi. Există posibilitatea asocierii votului la alegerile prezidenţiale cu votul pentru referendum. Preşedintele Băsescu are un program politic cuplat cu întrebările de la referendum; ca urmare, consultarea este inutilă. Preşedintele Băsescu are deja răspunsurile pentru referendum şi nu vrea decît să primească un vot. În referendum, problema egalităţii dintre soluţii este esenţială.

 

Vor supraveghea procesul electoral. Vom avea în jur de 1.500 de observatori în secţiile de votare, care vor participa şi la numărarea voturilor şi vor putea spune dacă procesele-verbale au fost elaborate în conformitate cu legea. Vom prezenta rezultatele în timp optim. Numărul de observatori nu este suficient pentru a asigura o imagine completă: 1.500 de observatori la peste 21.000 de secţii de votare este irelevant. Din acest motiv, noi vom avea şi un call center pentru problemele pe care cetăţenii ni le semnalează. Vom utiliza şi echipe mobile care să verifice sesizările cetăţenilor.

 

Ştiţi că s-a vorbit, inclusiv de către Traian Băsescu, de probleme la softuri.

Cele mai simple verificări se fac la softuri. Fraudele autentice se desfăşoară la nivel local, în afara secţiei de votare, fie prin presiuni administrative, fie prin cumpărarea directă a voturilor, fie prin ajutoarele pe care administraţia locală le oferă cetăţenilor dezavantajaţi, influenţînd astfel votul. Acolo e mai greu să descoperi frauda. La softuri, partidele pot efectua o numărătoare paralelă care să permită verificarea voturilor. Frauda nu se întîmplă prin soft, ci la nivel local, în interiorul sau în afara secţiei de vot.