OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Stimata doamna Dakmara Georgescu, cum se prezinta reforma invatamintului romanesc?

Este o perioada relativ scurta fata de tempoul ideal al unei reforme, dar cred ca pot afirma, fara nici un fel de exagerare sau de distorsionare a realitatii, ca reforma sistemului de invatamint in Romania a facut pasi destul de importanti si ca a deschis citeva drumuri de pe care ar fi foarte greu sau chiar dureros sa ne intoarcem.

Credeti ca este reversibila reforma in conditiile unei posibile alternante politice?

Este o intrebare care ne framinta pe toti. Echipa ministrului Andrei Marga a vrut o reforma si nu doar schimbari. Schimbari s-au facut si dupa ’90. Pentru noi, reforma inseamna, in primul rind, o schimbare a mecanismelor, o schimbare institutionala. Una dintre dimensiunile ei majore este reprezentata de descentralizarea si de crearea unei autonomii reale a unitatilor de invatamint, sau, as putea spune, de o reorientare valorica a continutului invatamintului.

Noi am incercat sa introducem atit in programele scolare, cit si in cursurile universitare, o reorientare valorica explicita in raport cu principiile si valorile unei democratii liberale. Discursul scolar si cel universitar nu poate sa arate intr-o societate democratica la fel cu cel dintr-o societate totalitara. Or, dupa ’90, nu au intervenit mari schimbari in acest discurs. Si ma refer aici la persistenta unor clisee sau a unor abordari ideologice, la teama noastra de a-i face pe studenti si pe elevi sa aiba spirit critic, sa gindeasca singuri.

Noi am incercat, de aceea, sa producem o reforma de substanta si nu doar citeva schimbari cosmetice. Daca manualele, de exemplu cele de istorie, continua sa prezinte un discurs inchistat, ideologizat, care nu permite abordari pluraliste si care nu ingaduie elevului sa ajunga la sursele cunoasterii istorice, care promoveaza pseudo-valori antidemocratice, sau intoleranta, atunci reforma nu s-a produs.

Credeti ca parintii sint pregatiti pentru a accepta noul criteriu al libertatii de optiune si al deschiderii catre noi oportunitati?

Pentru ca ati introdus aceasta foarte importanta notiune, optiunea, permiteti-mi sa ma refer la o alta dimensiune a reformei: cultura alegerii, parte integranta a unei democratii liberale. Nici noi, generatia de 40-45 de ani nu ne putem lauda cu o educatie care sa ne fi instrumentizat alegerile. In general, preferam sa primim decizii gata digerate, iar rolul scolii in stimularea acestei culturi este foarte important. De pilda, am elaborat in scoli un nou plan cadru, prin care programul sa fie diferentiat intr-un trunchi comun si un program la alegere, unde intervine decizia scolii, consultind in prealabil parintii si elevii. Trebuie dezvoltat un mecanism de consultare si de decizie publica, prin care sa fie alese cursurile asupra carora scoala poate decide si care pot fi oferite in functie de interesul elevilor si de resursele scolii respective. Tot in comun pot fi alese manualele sau pot fi stabilite prioritatile scolii. Sigur ca numai acest cadru nu este suficient si multe scoli nu au informat parintii ca au anumite drepturi. Noi pregatim, de aceea, un pliant pentru parinti prin care acestia vor fi avertizati asupra drepturilor lor, prezentindu-le directiile noi de actiune si cadrul ideal de actiune intr-o scoala.

Care este reactia profesorilor la masurile luate de dumneavoastra?

De curind, Consiliul National de Curriculum a efectuat o ancheta pe un esantion de 1400 de profesori. Rezultatele au fost neasteptate: peste 50% dintre ei au apreciat ca schimbarea in interiorul sistemului educational este pozitiva. Au existat si puncte critice si reactii puternice, in special in ceea ce priveste invatamintul liceal. Aici lucrurile nu s-au schimbat dupa 1990. Au existat mici modificari ale programelor unor discipline, dar profesorii nu stiau, de pilda, ca exista manuale alternative de trei sau patru ani; iar ideea de manual diferit a fost pentru ei un soc.

Credeti ca aceste reactii se explica si printr-un asa-zis atentat la anumite mituri istorice sau ierarhii literare?

Si democratiile liberale contin anumite mituri. As relua aici o idee a lui Lucian Boia, conform careia noi, ca fiinte umane, nu putem scapa de mituri. Scopul unui educator nu este darimarea miturilor. Profesorul trebuie sa indrepte elevul spre o anumita viziune, in asa fel incit mitul sa nu genereze niciodata ura sau violenta sociala. Intr-o democratie este esential sa stii ce fel de relatii se pot construi intre oameni. Cultura scolara, atit la nivelul continutului, cit si la cel al metodologiei, are aici un rol extrem de important.

Un alt scop al reformei este si acela de a schimba statutul profesorului, care ar trebui sa faciliteze elevului accesul propriu la informatie, la abilitatea de a prelucra informatia in functie de anumite interese sau obiective.
Profesori straini care viziteaza scolile si universitatile noastre mi-au declarat ca elevii nostri sint foarte buni cind le este testata puterea de reproducere, dar ca le lipseste dialogul. Sistemului nostru educational ii lipseste, intr-adevar, setul de intrebari pe care un copil le poate pune, spontaneitatea interogatiei si a spiritului de investigatie.

Cum pare, din punctul dvs. de vedere, sistemul actual de invatamint?

As putea afirma ca sistemul actual al invatamintului romanesc este unul al elitelor. De aici si perceptia noastra ca e unul foarte bun. In realitate, 86% dintre elevi nu pot tine pasul. Ei ajung deja obositi in facultate. Iar copiii romani care ajung in SUA pot fi cu usurinta incadrati in clase cu 2-3 ani mai mari decit ar fi normal la o anumita virsta.

Vorbiti-ne, va rugam, despre ponderea evaluarii in sistemul national educational.

Precum stiti, in 1998 a luat fiinta un Sistem National de Evaluare, al carui rol este tocmai acela de a crea treptat instrumentele institutionale si mecanismele care sa conduca la schimbari in interiorul sistemului educational. Si aici ma refer si la problema grava a copiatului la examene si la favoritisme. Profesorii trebuie formati la rindul lor pentru a putea obtine performante in domeniul evaluarii. Ei trebuie sa dispuna de standarde si de criterii foarte clare de evaluare pentru ca un calificativ dat sa poata fi relevant.

Cum s-au desfasurat examenele de anul acesta?

Avem semnale din teritoriu ca profesorii au lasat elevii sa copieze la examenul de capacitate. Aceasta este tot o problema de evaluare. Profesorii considera ca ii ajuta pe elevi prin faptul ca ii lasa sa copieze. Ei nu au, inca, o constiinta a faptului ca acest lucru le face, de fapt, rau elevilor.

Care este strategia Ministerul in ceea ce priveste invatamintul particular?

Au fost autorizate deja citeva sute de unitati de invatamint liceal si universitar, care urmeaza sa fie acreditate. Aceasta forma de invatamint ar trebui sa devina una de referinta, sa prezinte o alternativa atragatoare. Lucrurile stau, inca, invers, la noi, invatamintul de stat prezentind mai multe garantii. Cu toate acestea, cred ca invatamintul particular are viitor.