OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In intervalul 20-22 noiembrie 2003, la Kassel – oras cunoscut pentru organizarea marilor expozitii de arta contemporana asezate sub genericul Documenta –, s-a desfasurat un important eveniment stiintific dedicat Reginei Elisabeta a Romaniei*. Intitulata, in chip sugestiv, Carmen Sylva: Königin, Dichterin, Mäzenin, conferinta internationala a reunit istorici si cercetatori din spatiul german si din cel romanesc, ale caror preocupari erau legate de biografia si de complexa opera a Reginei-poete. Manifestarea a fost organizata de Muzeul „Fratii Grimm“, de Forul Evanghelic – ambele din Kassel – si de Forul Cultural German al Europei Estice din Posdam. Deschiderea oficiala a conferintei a avut loc in frumosul si in primitorul Muzeu „Fratii Grimm“, unde au tinut cuvintari de salut primarul orasului, domnul Georg Lewandowski, dr. Bernhard Lauer, directorul muzeului gazda si dr. Hanna Nogossek, directoarea institutiei coorganizatoare. Lucrarile conferintei au fost tinute in Lutherkirche, un edificiu modern si auster, din beton, ridicat pe locul fostei biserici, bombardata in timpul celui de-al doilea razboi mondial, si din care nu mai ramasese decit turnul, transformat acum in cafenea si club cu circuit inchis. Comunicarile au fost interesante si au suscitat comentarii pe masura. Dietmar Müller din Berlin (dar nascut si crescut la Sibiu) a prezentat lucrarea Romania in secolul al XIX-lea.

Bazele social-economice si politice ale fondarii statului national, in care a abordat si chestiunea evreiasca, acordindu-i o amploare exagerata in raport cu restul materialului, aducind-o pina la Holocaust, ceea ce depasea cu mult tematica manifestarii. Edda Binder-Iijima de la Heidelberg – si ea descendenta unei familii sasesti din Sibiu si buna vorbitoare a limbii romane – a tinut comunicarea Politica versus poezie. Regele Carol I si dezvoltarea monarhiei romanesti, in care a analizat contextul istoric si politic al domniei primului rege al Romaniei si incercarile, modeste si rapid cenzurate, ale sotiei acestuia de a se implica in treburi de stat, ei revenindu-i doar privilegiul activitatii literar-artistice. Tineretea reginei si mediul in care s-a format – cu o importanta capitala pentru ocupatiile si orientarile ei viitoare – au fost sintetizate de Bernd Willscheid, directorul Muzeului din Neuwied, in comunicarea Carmen Sylva si Renania natala. Gabriel Badea-Paun de la Paris – autorul unei merituoase monografii dedicata Reginei Elisabeta, aparuta la Editura Humanitas, pe care am avut, de curind, placerea sa o recenzez (Observator cultural Nr. 194/11.11-17.11.2003, p. 22) – a sustinut lucrarea, foarte documentata si excelent prezentata in limba franceza, Carmen Sylva, schita pentru un portret.

O admirabila paralela intre literaturile germana si romana (pe cea din urma observindu-se ca o stapinea la fel de bine ca si pe cea din propria-i tara, de altfel, autorul fiind – la fel ca Regina Elisabeta – un poliglot de forta, care ne vorbea destul de bine limba) a facut Bernhard Lauer in lucrarea Carmen Sylva ca poeta in contextul istoriei literare germane si romanesti. Ruxandra Beldiman din Bucuresti, care este muzeograf la Muzeul National Peles, a prezentat resedinta de vara a familiei regale in comunicarea Peles, castelul de basm din Carpati, analizind diversele etape constructive si aportul fiecaruia dintre arhitectii si artistii decoratori angrenati in finalizarea proiectului; in acest scop, si-a ilustrat materialul cu o suita foarte interesanta de diapozitive, unele cu imagini de epoca ale castelului si fastuoaselor interioare in stilul Alt Deutsch, atit de drag suveranilor, carora le amintea de Germania natala. Arhitectul Alexandru Beldiman din Bucuresti a facut o prezentare foarte amanuntita a aspectului orasului-capitala, comentata integral cu diapozitive, in interventia sa Arhitectura si urbanism sub Regele Carol I. Studiu de caz: Bucurestii.

Semnatarul acestor rinduri, a evocat in lucrarea Pictori la Curtea Romaniei activitatea artistilor aflati, o perioada mai lunga sau mai scurta, in serviciul printului domnitor, implininidu-i prin operele lor documentariste preceptele estetice si propagandistice, in compozitii cu monumente istorice si peisaje pitoresti din tara, cu oameni din popor in costume traditionale sau cu scene militare din Razboiul de Independenta. Spre exemplificare, au fost proiectate desene si acuarele de Szathmari si Preziosi, picturi in ulei de Volkers, Kaiser, Schönberg si Ajdukiewicz.
Prima seara s-a incheiat cu prelegerea sustinuta de Brigitte Hamann din Viena, autoare a unor ample si foarte populare monografii dedicate imparatesei Elisabeta a Austro-Ungariei – cea alintata cu numele de Sisi –, imparatului Maximilian al Mexicului si tineretii lui Hitler. Timp de doua ore, monografista a tinut o conferinta despre prietenia dintre Carmen Sylva si Sisi, despre vizitele inopinate si incognito ale celei din urma la Sinaia si despre toate excentricitatile care o caracterizau. Cu real talent actoricesc – dar si cu mult cabotinism – Brigitte Hamann a „interpretat“, pe rind, rolul celor doua suverane, citind din corespondenta (pierduta!) a acestora si din notele memorialistice ale unor martori ai epocii.

A doua zi a manifestarii a debutat cu proiectia filmului documentar din 1999 Carmen Sylva – Printesa Rinului, Regina Carpatilor, in regia Marilenei Rotaru de la Televiziunea romana, film produs de Wilfried H. Lang. Regizoarea a facut o inspirata introducere peliculei ce urma sa fie vizionata si a expus motivele care au determinat-o sa o realizeze, aducind, in acelasi timp, multumiri domnului Lang, aflat in sala, el insusi nascut si crescut in Romania, din care a scapat, in chip spectaculos, la virsta frageda, in timpul razboiului, cind trupele rusesti sparsesera frontul si incepusera ocuparea tarii.
A urmat un alt documentar, din 2003, Martorul – Carol Pop de Szathmari, in regia lui Gabriel Cobasnian, film recent laureat la categoria „Traditie“, in cadrul festivalului de cinematografie militara – intitulat Eserciti e Popoli – de la Bracciano, Italia (9-15 noimebrie 2003). Proiectiile s-au bucurat de mare succes, iar publicul a aplaudat cu caldura pe realizatori si comentatori. A urmat o noua serie de comunicari.

Apreciata compozitoare Violeta Dinescu de la Oldenburg a vorbit despre Carmen Sylva, George Enescu si muzica in Romania, iar Gabriele Samietz de la Posdam despre Implicarea sociala a mamei, regina Carmen Sylva, in care a evidentiat aportul suveranei la redescoperirea radacinilor nationale, prin costumele populare pe care le imbraca adesea, prin incurajarea infiintarii manufacturilor regale, precum si prin actele ei de caritate, in timpul campaniei din 1877, ca „mama ranitilor“, sau prin fondarea cartierului pentru orbi, Vatra Luminoasa.
In dupa-amiaza acestei zile, oaspetii au fost invitati sa viziteze Castelul Wilhelmshöhe unde se afla o foarte bogata colectie de pictura europeana din secolele XV-XVII, printre care se numarau opere de Robert Campin, Lucas Cranach, Albrecht Dürer, Joos van Cleve, Marten van Heemskerck, Karel van Mander, Gerrit Terborch, Frans Hals, Rembrandt, Rubens, Antonius van Dyck, Jacob Jordaens etc. Galeria aceasta este cotata ca a treia din Germania, dupa Bode Museum din Berlin si Zwinger-ul din Dresda, din punct de vedere al importantei si al valorii lucrarilor.

Seara s-a incheiat cu un concert de camera, dat tot in Lutherkirche, care are o acustica foarte buna. Un trio format din Hellmuth Vivell (pian), Otfrid Nies (vioara) si Manfred Schumann (violoncel) a interpretat piese de Clara Schumann si de Violeta Dinescu, ori a acompaniat pe soprana Christel Nies si pe baritonul Christoph Sökler, cind acestia au cintat lieduri de George Enescu si de August Bungert, pe versuri de Carmen Sylva.
La Muzeul „Fratii Grimm“ fusese organizata o expozitie cu lucrari ce purtau semnatura Reginei Elisabeta, unele chiar cu autograf, precum si cu diverse alte volume, in limba germana, despre tara si poporul peste care domnise aceasta. Un foarte frumos afis, care o reprezenta pe Carmen Sylva invesmintata in straie taranesti de sarbatoare si asezata la sevaletul pe care executa miniaturile Evangheliei de la Curtea de Arges – imagine datorata marelui fotograf bucurestean Franz Mandy –, a fost emblema conferintei de la Kassel, regasindu-se si pe programul manifestarii.

Evenimentul a fost onorat de Principele Ulrich zu Wied, persoana foarte distinsa, deloc rece sau aroganta, asa cum te-ai astepta sa fie un descendent cu singe albastru. Dimpotriva, era foarte volubil si comunicativ, pastrind atit in fizionomie – fruntea inalta si boltita, carnatia rubiconda si ochii de un albastru azuriu, foarte penetranti – cit si in comportament, jovialitatea si cordialitatea specifice Reginei-poete. Imbracat intr-o haina bavareza, cu guler si paspoal verde, inchisa cu nasturi din corn de cerb, Printul de Wied se arata foarte atent si interesat de toate comunicarile. A adus citeva fotografii de familie, pe care ne-a facut cinstea sa ni le arate si pe care le-am comentat impreuna, referindu-ne la autor, la data si la locul in care fusesera facute .
Pregatita in cele mai mici detalii, cu meticulozitate germana, conferinta Carmen Sylva: Regina, Scriitoare, Mecenat si-a atins scopul, reunind cercetatori din diverse domenii, care astfel s-au cunoscut si si-au impartasit rezultatul stradaniei studiilor lor, completind cu date noi informatiile cunoscute despre viata si activitatea primei regine a Romaniei. Pentru anul viitor este preconizata publicarea in volum a comunicarilor sustinute in cadrul acestei manifestari.
In spatiul ce invita la reverii infantile stapinite de personajele din povestile fratilor Grimm, personalitatea Reginei Elisabeta – ea insasi autoare de basme si povestiri cu iz arhaic – s-a conturat cu pregnanta si a stralucit pe firmamentul spiritualitatii europene.

––––––––

* Vezi si Observator cultural Nr. 197/02-08.12.2003, p. 21.