Relaţia cu Republica Moldova, la un nou început

Autor: Ștefan STOICA | Categoria: Politic | 3 comentarii

Recomanda articolul prin:

Tipareste pagina

Marime text

Relaţia cu Republica Moldova, la un nou început

Plecarea de la putere a comuniştilor românofobi şi instalarea la conducerea Republicii Moldova a unei coaliţii pro-europene a încălzit relaţia Chişinău-Bucureşti. Atît de tare, încît a redeşteptat, pentru unii, visul îngheţat al reunificării. Bucureştiul este obligat să profite de faptul că la Chişinău există, acum, alţi interlocutori, hotărîţi – au dovedit-o prin desfiinţarea regimului de vize impus de comunişti şi semnarea convenţiei privind micul trafic de frontieră – să normalizeze legăturile bilaterale. Vizita în Moldova a preşedintelui Băsescu, prima în noul mandat, a oferit, în sfîrşit, consistenţă unor contacte reduse, în general, la momente simbolice. România va acorda Moldovei sprijin financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro propunînd interconectarea celor două state în privinţa infrastructurii energetice, a celei de transport al gazelor şi, pe termen lung, a celei de transport feroviar. Bucureştiul îşi asumă, în continuare, rolul de ghid al Chişinăului pe traseul european şi promite să pledeze, la Bruxelles, în favoarea includerii Moldovei în acelaşi pachet al integrării în care se găsesc statele din Balcanii de Vest. Există, însă, declaraţii şi gesturi discutabile ale oficialilor de la Bucureşti, cu potenţial de minare a procesului, în curs, de reapropiere dintre cele două ţări.

La Chişinău, Traian Băsescu a reafirmat, ritos, că nu va semna niciodată un tratat care să redefinească frontiera dintre România şi Republica Moldova. În schimb – a precizat preşedintele –, România recunoaşte graniţele moştenite de Moldova de la fosta URSS şi este de acord să semneze un tratat care să vizeze regimul frontierei. Prima parte a declaraţiei are triplu efect advers: zdruncină, printre basarabeni, sentimentul şi aşa fragil al propriei statalităţi, dă apă la moară comuniştilor, cărora le oferă un nou prilej să denunţe duplicitatea autorităţilor române, suspectate de iredentism disimulat şi, nu în ultimul rînd, intrigă partenerii din NATO. Într-un interviu pe tema securităţii europene, publicat de Voice of America pe pagină electronică, secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, declara că disputele dintre Republica Moldova şi România privind frontiera şi prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean, sînt motive de îngrijorare. Echivalarea celor două probleme este superficială prin schematismul ei. Cu siguranţă, bombardamentul propagandistic al fostei puteri comuniste nu a fost suficient de puternic încît să convingă Washingtonul că România ar fi intrat pe un periculos canal revizionist, de unde ar atenta la suveranitatea şi integritatea Moldovei prin presupuse aspiraţii teritoriale. Totuşi, este nevoie de declaraţii şi acţiuni prudente, care să demonteze definitiv pînă şi umbra vreunei suspiciuni.

Afirmaţiile ministrului de Externe, Teodor Baconschi, privind moldovenismul nu au acest rol, dimpotrivă. „Moldovenismul – aprecia, recent, şeful diplomaţiei – neagă rădăcinile identitare româneşti şi metoda sa principală este supralicitarea şi mistificarea. Un argou devine limbă literară, iar o regiune de pe malul Nistrului ajunge stat cu identitate moldovenească distinctă. Acest produs de inginerie etno-culturală… are efecte nocive şi daune colaterale care se văd pînă astăzi în Republica Moldova, pentru că acolo există o societate în care criza identitară indusă artificial a generat convulsii şi tensiuni şi a împiedicat o evoluţie firească.“ Replica a venit de la unul dintre liderii coaliţiei pro-europene, preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, care a declarat că astfel de aserţiuni sînt ofensatoare pentru majoritatea populaţiei şi perturbă relaţiile bilaterale. Reacţia politicianului basarabean reflectă eterogenitatea de curente şi atitudini în raport cu România din interiorul coaliţiei de guvernămînt de la Chişinău. Cărturarul Baconschi, exact în analiza sa, ar fi trebuit, totuşi, cenzurat de ministrul de Externe Baconschi.

Nici acordarea cvasipauşală a cetăţeniei române coetnicilor din Moldova – simplificată procedural, graţie noii Autorităţi Naţionale pentru Cetăţenie – nu este, neapărat, o măsură bine-venită. Senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, avea dreptate să-i conteste valoarea strategică, în condiţiile în care majoritatea viitorilor cetăţeni români văd în noul statut doar şansa de a emigra spre Occident. Moldova se va depopula, astfel, de români, care riscă să cedeze supremaţia demografică rusofonilor. Şi aşa, din cauza dominaţiei economice a acestora, românii, majoritari în Basarabia, au o atitudine de minoritate ameninţată, observă un studiu efectuat de Fundaţia Soros. Pe de altă parte, UE nu este deloc fericită să constate că România s-ar putea transforma într-un furnizor de migranţi săraci, în căutare de lucru, pe o piaţă a forţei de muncă perturbată de criză.

Traian Băsescu îşi reproşa, de curînd, naivitatea de a fi avut încredere în fostul său omolog moldovean, Vladimir Voronin, pe care declaraţiile îl purtau spre UE şi Bruxelles, iar acţiunile concrete, spre CSI şi Moscova. Tentaţia de a arde etapele pe relaţia cu Moldova ar putea să-l conducă pe Băsescu spre momentul în care îşi va reproşa impetuozitatea. Republica Moldova, cel mai sărac stat european, este departe de a fi depăşit criza economică şi instabilitatea politică. Ţara ar putea reîncăpea, oricînd, pe mîna comuniştilor intratabili, gata să speculeze atît eşecul managerial al actualei puteri, cît şi paşii hazardaţi ai autorităţilor române. Bucureştiul trebuie să reconstruiască, cu migală şi inteligenţă epurate de patos naţionalist, relaţia avariată cu Chişinăul. Abordarea corectă ar fi o agendă diplomatică pragmatică, mai puţin sentimentală, şi un bemol aplicat declaraţiilor ce pot răni sensibilităţile partenerilor democraţi de peste Prut.

Recomanda articolul prin:

Comentarii utilizatori

cetatenieIgor - Vineri, 5 Februarie 2010, 11:49

Foarte pertinenta analiza, domnule Stefan Stoica. Intr-un singur punct ma delimitez, acolo unde spuneti ca acordarea cvasipausala a cetateniei romanesti ar putea duce la depopularea romaneasca a Republicii Moldova. Acesta e un cliseu metodi deconstruit de profesorul Dan Dungaciu, dar si de altii. Acordarea cetateniei romanesti intr-un astfel de regim ar duce la o repopulare rapida a Republicii Moldova. Cind stii ca poti pleca si reveni liber, fara cei 3000 de euro pentru o viza de doi bani, nu-ti mai vine sa pleci, iar daca pleci, o faci cu gindul de a reveni cit mai des si de a investi.

eficientaMeteor - Duminica, 7 Februarie 2010, 16:21

Acordarea preferentiala a cetateniei romanesti pentru cetatenii RM este prost vazuta si de ceilalti membri ai UE. Oricum Romania a acordat cetatenie la moldoveni si mii de tineri au venit in Romania la studii, de 20 de ani, si asta nu a impiedicat pe nimeni sa voteze cu comunistii antiromani. Nici macar prima vizita la Chisinau a presedintelui Basescu, in 2005, cu putin inaintea alegerilor in care Voronin, visceral antiroman, a fost reales. Nici pomana de 100 de milioane, cand noi ne imprumutam si dam oamenii afara din slujbe, nu va ajuta la iubirea dintre noi. Moldovenii sunt chinuiti de zeci de comunism si 20 de ciudatenie capitalista, cum scapa din Basarabia nu se opresc pana la Atlantic sau dincolo de el. Si acolo acesti coleaciumati vor incarca nota de plata a infractionalitatii cu pasaport romanesc pe care o decontam noi, cei din tara, care platim si studiile celor veniti aici la studii, si imprumutul de 100 de milioane, care se adauga la ce le-am dat degeaba pana acum.

scurt comentariudominic diamant - Miercuri, 10 Februarie 2010, 09:47

Cand se face vorbire despre cele doua state,Romania si Moldova,pe mine,unul,ma apuca rasul.Mai corect ar fi sa se spuna cele doua sate,componente ale aceleiasi comune.
Dac nici in conjunctura favorabila ivita politicienii nu vor rezolva problema unitatii si identitatii statului roman,inseamna fie ca sunt handicapati,fie ca nu le pasa .