OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In perioada 10-12 iunie, la Sibiu au avut loc manifestari stiintifice care au pus in evidenta rezultatele unui proiect de cercetare ce a vizat relatiile dintre Tarile de Jos, Flandra si spatiul transilvanean. Manifestarile au debutat joi 10 iunie, in atmosfera baroca a Palatului Bruckenthal, prin lansarea numarul 6/2004 al revistei culturale Transilvania, dedicat in intregime culturii olandeze si relatiilor romano-olandeze. Evenimentul a fost onorat de Excelenta Sa Pieter Jan Wolthers, ambasadorul Regatului Tarilor de Jos in Romania, care a vorbit in fata unui public numeros despre ceea ce face ca Romania si Olanda sa se simta atit de apropiate, in ciuda distantei geografice si a evolutiei lor socio-economice diferite, si si-a exprimat dorinta de a contribui la construirea unui viitor comun, felicitind Sibiul pentru obtinerea titulaturii de Capitala Culturala Europeana in 2007. Cu aceasta ocazie a fost inaugurata si o expozitie gazduita de Muzeul Bruckenthal si dedicata maestrilor picturii olandeze.

A urmat apoi, in 11 iunie, un simpozion international, moderat de prof. univ. dr. Eugène van Itterbeek, unul dintre initiatorii proiectului. Au luat cuvintul cercetatori din Romania (prof. univ. dr. Corvin Lupu, redactor-sef al revistei Transilvania; Siegrid Haldenwag, cercetator principal la Institutul de Cercetari Socio-Umane din Sibiu; lector univ. dr. Ioana Cretu de la Facultatea de Litere si Arte a Universitatii sibiene s.a.), Olanda (prof. univ. dr. Leendert Pons, Anton van Rijen), Belgia (Eugène van Itterbeek) si Germania (Brigitte Kramer). Aspectele care au fost discutate s-au referit la citeva domenii ca: lingvistica, agricultura, geografie istorica, antropologie, arheologie si etnografie. Prezentarea referatelor a fost urmata de discutii animate cu specialistii prezenti in sala. In acest sens s-au remarcat cercetatorii din colectivul de redactie al SSWB (Siebenbürgisch-Sächsisches Wörterbuch). Din discutii a rezultat ca cercetarile au adus la lumina noi aspecte in ceea ce priveste colonistii veniti in Transilvania din spatiul Tarilor de Jos. Urme ale acestei emigrari se gasesc pina astazi, mai ales in limba, in cultura rurala, in formele de colonizare si in obiceiuri. Concluziile simpozionului s-au axat pe sublinierea a doua aspecte privind urme neerlandeze in cultura si istoria Transilvaniei: cultura rurala a emigrantilor a fost, cu precadere, o cultura agricola, iar bisericile fortificate cu formele lor de dezvoltare sint pina astazi marturii ale vietii spirituale crestine a comunitatii.

In ultima zi a manifestarilor, comitetul de initiativa a proiectului s-a reunit pentru a stabili continuarea cercetarilor in aceasta directie, subliniindu-se ca este pentru prima data cind aceste relatii au fost prezentate la nivelul unor cercetari de specialitate, fiind, totodata, publicate intr-o revista. Pentru intarirea rezultatelor obtinute pina acum, precum si a teoriilor formulate aici, in anii urmatori se va urmari o cercetare interdisciplinara in domenii fundamentale cum ar fi cultura religioasa, cu toate institutiile sale, dezvoltarea agriculturii, dar si cea urbana, demografica si sociala. De asemenea, se va realiza si un studiu istorico-social cu cercetatori din zonele lingvistice implicate.
Manifestarile au demonstrat faptul ca cercetarea privind relatiile istorice dintre Tarile de Jos si Flandra cu spatiul transilvanean pune in lumina multe aspecte interesante. De aceea, declararea Sibiului in 2007 drept Capitala Culturala a Europei constituie un prilej binevenit pentru pregatirea unui alt colocviu international care sa prezinte locul si importanta dezvoltarii Transilvaniei intr-un context european.