OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In Republica Moldova, Craciunul incepe asta-seara, dupa stil vechi. Iata o deosebire importanta fata de calendarul ortodox de dincoace de Prut, pe care unii o pun pe seama pastrarii influentei Bisericii Ruse din vremea ocupatiei sovietice, iar altii o scot in evidenta ca una din trasaturile specifice ale identitatii moldovene pe care o vor diferita de cea romaneasca. Craciunul ilustreaza o problema pusa in relief si in plan politic cu ceva mai mult de o saptamina in urma, prin reluarea sintagmei celor „doua state romanesti“ in discursul de investitura al noului prim-ministru roman, Adrian Nastase, si prin unele reactii oficiale de la Chisinau. Dl. Nastase a vorbit despre intentia guvernului sau de a „actiona cu dinamism si pragmatism pentru amplificarea relatiilor speciale si privilegiate ale Romaniei cu Republica Moldova, pe baza identitatii de limba, cultura si istorie a celor doua state romanesti“. Pretedintele moldovean, Petru Lucinschi, a obiectat, prin purtatorul sau de cuvint, fata de reluarea sintagmei respective in discursul oficial al Romaniei, interpretind-o ca o revenire la ideea „fratelui mai mare“.

Nu intentionam sa ne implicam in aceasta disputa. Mai curind am vrea sa discutam relatiile dintre cele doua state din unghiuri de vedere practice. Caci este o realitate trista ca retorica Bucurestiului nu prea s-a reflectat in politica dusa fata de statul vecin si atit de indisputabil apropiat sub aspectul limbii si istoriei. De fapt, raporturile bilaterale s-au inrautatit pe parcursul anilor in multe privinte, dar mai ales in domeniul economic si in cel al contactelor interumane. Ultimele statistici asupra comertului exterior publicate la Chisinau dramatizeaza extraordinar contrastul dintre discurs si realitate. In domeniul comertului, Romania in loc sa-si apropie Republica Moldova, si-o indeparteaza; in loc sa ajute ceea ce numeste „al doilea stat romanesc“ sa se elibereze de dependenta economica fata de Rusia, contribuie la adincirea ei. Aceste date arata ca Moldova, caracterizata uneori ca cea mai saraca tara din Europa, ajuta ea Romania in domeniul balantei comerciale.

Tocmai cu Romania inregistreaza ea cel mai mare deficit comercial, care a cunoscut in anul 2000 o incredibila crestere de 66 la suta fata de anul precedent, ajungind la 93 de milioane de dolari, mai mult de o treime din totalul deficitului balantei comerciale a Republicii Moldova. Iar in timp ce Romania contribuie la secatuirea visteriei moldovene, Rusia, dimpotriva, o alimenteaza cu peste 86 de milioane de dolari, fiind singura tara cu care Moldova a inregistrat un excedent comercial. E adevarat, au fost unele imprejurari obiective care au micsorat importurile romanesti din Moldova, in special oprirea importurilor de carne in urma descoperirii unor situatii inacceptabile la abatoarele moldovene. La Chisinau se argumenteaza, insa, ca aceste situatii au fost eliminate si ca, in ciuda faptului ca inspectiile romanesti la abatoare au dat rezultate pozitive, importurile de carne nu au fost reluate. In fine, la carne poate au fost motive, dar modovenii nu inteleg de ce s-au redus considerabil si importurile romanesti de vinuri, tutun, zahar si melasa, prabusind valoarea exporturilor moldovene in Romania la ridicola suma de 4 milioane si jumatate de dolari. Si asta intr-un an in care exporturile romanesti peste Prut au crescut agresiv, aproape s-au dublat.
Circulatia oamenilor intre cele doua state nu s-a diminuat inca, dar imperativele apropierii de Uniunea Europeana si ale eliminarii vizelor pentru cetatenii romani in spatiul Schengen vor duce inevitabil la restrictii din partea Bucurestiului. Inlocuirea buletinului de identitate cu pasaport la trecerea granitei din Moldova in Romania nu a intrat in vigoare la 1 ianuarie, cum fusese planuit, numai datorita unor motive tehnice. Ceea ce inseamna ca atunci cind conditiile tehnice vor fi intrunite, circulatia dinspre Republica Moldova va fi drastic micsorata. Oricum, multi cetateni moldoveni se pling de tratamentul la care sint supusi pe teritoriul Romaniei.

Este incurajator ca noul guvern plaseaza relatiile cu Republica Moldova intre prioritatile sale de politica externa. Retorica nu va fi suficienta, insa. Aceste relatii lasa foarte mult de dorit, indiferent de ce termeni folosim pentru a defini afinitatea dintre cele doua state. Moldovenii intra intr-o perioada de campanie electorala, in care identitatea lor va fi probabil un subiect de dezbateri aprinse. Bucurestiul poate face ceva: sa treaca de la vorbe la fapte.

Praga
(Text transmis la Radio Europa Libera)