Tratativele in curs intre cele trei grupari politice reprezentate in Parlamentul Republicii Moldova ofera o sansa buna pentru solutionarea actualei crize politice. Credem ca este in interesul republicii, al populatiei ei si al partidelor implicate in negocieri ca o solutie sa fie gasita. Nu orice solutie – am adauga –, ci una care sa conduca la o viata democratica normala, in care opozitia este recunoscuta ca o forta legitima, necesara si benefica, iar puterea este exercitata in folosul cetatenilor, in temeiul unei viziuni moderne care-si indreapta privirile spre viitor si nu spre trecut.
O rezolvare negociata a crizei va putea crea o atmosfera mai prielnica abordarii eficiente a problemelor economice si financiare ale republicii, pe care statisticile internationale o declara cea mai saraca tara din Europa. Atentia fortelor politice ar trebui sa se concentreze, in fine, asupra acestui element central care tinde sa le subordoneze pe celelalte. Caci nici nostalgiile comuniste prorusesti si nici nationalismul proromanesc nu ofera solutii pentru aceste probleme. Guvernul comunist ar trebui sa fie interesat de o calmare a situatiei interne prin concesii majore care sa restabileasca functionarea normala a democratiei parlamentare si sa elimine complet si definitiv atit tendintele de marginalizare si intimidare a opozitiei, cit si tentativele de restauratie, inclusiv cele din domeniul limbii si istoriei. Se pot nota cu interes propunerile comuniste in privinta rolului opozitiei si a accesului ei la mass-media oficiala, dar ele sint prea mult ancorate intr-o viziune total depasita, pentru ca prezenta, rolul si afirmarea opozitiei sint elemente fundamentale ale unei democratii, nicidecum rezultatul unor concesii pe care partidul de guvernamint le face din generozitate suspecta, sub imperiul evenimentelor sau sub presiune internationala. Accesul la mijloacele de comunicare nu trebuie sa fie o favoare facuta de guvernanti opozitiei, ci ceva in firea lucrurilor, statuat precis, aplicat fara limitari, neincorsetat de anacronici si discriminatori timpi de antena.
In ce il priveste, Partidul Popular Crestin Democrat ar trebui sa imbratiseze un realism politic indispensabil si curativ. Demonstratiile pe care le-a organizat au fost impresionante. Ele au tras semnalul de alarma in fata tendintelor autoritariste ale comunistilor si i-au facut pe guvernanti sa inteleaga ca nu pot ignora opozitia si nu pot face ce vor. Dar, cum se spune in engleza, „destul e destul“. E cel putin la fel de important sa stii cind sa inchei o batalie pe cit este sa stii cind sa o incepi. Continuarea demonstratiilor este contraproductiva. Indiciile in aceasta privinta sint concludente. Sondajele de opinie ar putea sa nu fie un barometru exact al situatiei politice dintr-o tara, dar ele indica tendintele. Iar tendintele in Republica Moldova le sint favorabile comunistilor si nefavorabile crestin-democratilor, as zice tuturor democratilor. Reactiile internationale, care simpatizau cu demonstrantii in perioada initiala, cunosc acum un revers.
Imprejurarile dicteaza mai multa flexibilitate si inclinatie spre compromisuri acceptabile. Crestin-democratii au dovedit in perioada din urma ca inteleg acest lucru, participind la negocieri. Citeva din solicitarile lor imediate sint esentiale, altele pot constitui obiectul unor negocieri ulterioare sau pot fi scoase cu totul din agenda actuala. Cea referitoare la alegerile anticipate nici nu are sens, daca avem in vedere semnalele sondajelor de opinie. Iar disputa in jurul chestiunii daca Republica Moldova trebuie sa se uneasca cu Rusia si Belarus sau, dimpotriva, cu Romania nu este relevanta pentru problemele tarii ori pentru contextul international actual, cu atit mai mult cu cit nici Romania si nici Rusia nu se arata interesate de o asemenea perspectiva.
Disponibilitatea pentru tratative si eventuale compromisuri ar trebui pusa in valoare de fortele politice moldovene pentru a opri derapajele antidemocratice, a intari sistemul parlamentar si a concentra atentia asupra situatiei economice si sociale. Activismul si intransigenta isi au rolul si vremea lor. La fel, negocierile si compromisul. Arta politicii este de a sti cum sa alternezi si sa combini aceste instrumente.
Praga
(Text transmis la Radio Europa Libera)

