OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Societatea civila, inamicul public numarul unu. Cam asa si-a conceput – paradoxal – PSD strategia de raspuns la criticile indreptate impotriva sa, in cele doua rapoarte privind lupta anti-coruptie date publicitatii saptamina trecuta. Societatea civila, mutata la Ministerul Justitiei, politizeaza justitia si cheltuieste banii publici cu nemiluita, pentru rapoarte prefabricate. Trecind peste absurdul reprosurilor sintetizate in aceasta ultima fraza – subtilitatile de filozofie politica, privind sensul si locul societatii civile in raport cu institutiile politice si cu „politizarea“, orice ar insemna ea pentru unii senatori PSD, nu pot sa incapa in economia, la propriu!, a declaratiilor pesediste –, reactiile citorva senatori din fostul partid de guvernamint, iritati pina la isterie de documentul Freedom House, nu fac, de fapt, decit sa confirme cele citeva concluzii pesimiste semnalate de acest raport.

Doua organisme internationale au facut evaluari ale gradului de coruptie institutionala din Romania, ale solutiilor potrivite pentru diminuarea efectelor, precum si pentru inlaturarea cauzelor. Cele doua rapoarte sint realizate de Freedom House, respectiv Transparency International. Primul – de fapt, un audit facut la comanda Ministerului Justitiei, care a dorit un bilant al institutiilor angrenate in procesul de eradicare a coruptiei si a Strategiei Anticoruptie, in perioada 2000-2004 – face o analiza generala in domeniul respectiv, cu un accent particular asupra institutiei aflate in centrul Strategiei montate de PSD la inceputul guvernarii sale, anume Parchetul National Anticoruptie. In raport se arata ca PNA trebuie reformat si reorganizat pentru a putea deveni cu adevarat eficient si pentru a fi mai bine integrat in lupta anticoruptie, conditie prevazuta, de altfel, in pachetul mai larg al celor puse de Uniunea Europeana. Documentul mentioneaza ineficienta si lipsa de autonomie a PNA, incepind cu modalitatile concrete de instrumentare a cazurilor – una dintre solutiile propuse este, de altfel, marirea personalului la acest nivel – si ajungind la persoanele neanchetate, desi prezente in dosarele ajunse deja in instante. Pe de alta parte, raportul sugereaza necesitatea combinarii laturii de combatere cu aceea de prevenire a coruptiei, propunind transformarea institutiei intr-un Parchet pentru Prevenirea si Combaterea Coruptiei.

Cu doua zile inainte de aparitia Raportului Freedom House, pe site-ul Ministerului Justitiei, asociatia Transparency International comunica rezultatele propriului raport anual privind stadiul luptei impotriva coruptiei in Romania. Concluziile merg in aceeasi tonalitate, nu foarte optimista. „Coruptia ar putea fi unul dintre factorii care ar putea bloca semnarea Tratatului de aderare sau, ulterior, ar putea activa clauza de salvgardare care ar duce la aminarea cu un an a integrarii Romaniei“ – acesta a fost inceputul semnalului de alarma tras de aceasta organizatie. Aceasta in contextul in care ministrul Justitiei, Monica Macovei, pare a fi pornit aproape singura intr-o cruciada a carei victorie nu depinde, din pacate, de vointa politica a unui singur personaj. Documentul prezentat vorbeste de discrepanta dintre fondurile alocate Parchetului National Anticoruptie si asteptarile legate de activitatea institutiei, de personalul mult redus si de inconsecventa legislativa in ceea ce priveste competentele PNA, care tocmai au fost restrinse numai la cazurile mari de coruptie.

O alta hiba importanta a fost aceea a nenumaratelor inconstante in privinta statutului functionarului public, reglementat de o lege adoptata de guvernarea CDR spre sfirsitul mandatului, care nu a impiedica guvernul PSD instalat la sfirsitul anului 2000 sa modifice structurile si statele ministerelor sub pretextul reorganizarii institutionale.
Cu alte cuvinte, materia institutionala romaneasca e compusa din structuri corupte, rezistente la schimbare. Iata si urmarea: cerind, nici mai mult, nici mai putin, demisia ministrului Justitiei, PSD a protestat impotriva „derapajelor antidemocratice, a politizarii actului de justitie si a tentativelor Ministerului Justitiei de a face imixtiuni in actul de justitie“. Strategia anticoruptie a fost una „europeana“, conceputa in raport cu cerintele institutiilor europene, ceea ce ar trebui sa excluda din start, potrivit vocilor din PSD, orice judecati depreciative.

Cea mai sonora opinie legata de raportul Freedom House a fost, nu se putea altfel, cea a lui Ion Iliescu. Senatorul a atacat documentul, folosind o argumentatie bizara, cu toate ingredientele obisnuite. Freedom House este „un ONG american“. Cu alte cuvinte, autorul raportului are toate pacatele politice capitale, potrivit Bibliei pesediste: apartine societatii civile si e „neeuropean“. Argumente suficiente pentru a demonta un text in care guvernarea PSD este, intr-un fel sau altul, la originea impresionantelor retele de coruptie care domina administratia centrala si locala romaneasca.