OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Béatrice Libert:

La Passagère/ Trecătoarea

Béatrice Libert spune povestea acestei preumblări, a pasului nesigur pe „gheţuşul vorbei“, şi viaţa scrijelită dintr-o singură linie, într-o apăsare „surdă şi nevăzătoare“, lovitură în toba lumii.

Nu poţi intra în cartea aceasta decît în salturi, urmînd din aproape în aproape firul de lînă şi firul de apă, cu urechea ciulită, cu mîna întinsă. Şi dai, la capăt, de căpăţîna zdrobită, de trupul greoi, zăcînd într-o „moarte de mizerie“, înghiţind o „pîine de mizerie pîine neagră fărîmiţată rîncedă“. Migrenă înseamnă aici să auzi cum circulă sîngele, să-ţi simţi propria-ţi risipire, precum alţii văpaia pe rug, odinioară; să scuipi, să sudui, să stai despuiat în faţa durerii, pînă ţi se face frică de bătaia genelor, a firului de iarbă.

(Fragment din recenzia Poemul înstrăinării, poemul trecerii, de Luiza Palanciuc)

„Nu sur la poitrine du matin

comme un enfant sans marge

où noter son chagrin

petitement s’en va le quotidien

Peste pieptarul dimineţii despuiat

asemeni unui prunc fără de păcat

unde să-ţi scrii amărăciunea

Brian Dykstra: Strangerhorse

Textul american Strangerhorse, semnat de actorul şi dramaturgul Brian Dykstra (tradus în premieră în limba română de Mircea Sorin Rusu şi Gabriela Monica Rusu), pune la perete societatea americană, sondînd în profunzimile sale întregul mecanism deficitar şi decadent. Problemele atinse în text sînt: statutul minorităţilor, homosexualitatea, toleranţa, rasismul, prejudecăţile, infracţionalitatea şi contextul în care toate aceste elemente se intersectează, creînd un lanţ vicios. Acţiunea gravitează în jurul a trei personaje centrale: cuplul homosexual Zach – Graham şi delincventul de cu-loare

T-Rex. Fiecare personaj are problemele sale, care se extind treptat, infestîndu-i pe ceilalţi, ca o bacterie imună la orice vaccin. T-Rex este îngrijorat de starea de sănătate a bunicii sale, internată în spitalul la care lucrează Zach şi căreia îi plăteşte întreaga taxă de spitalizare, cu bani obţinuţi din traficul de cocaină. T-Rex are doar 16 ani, dar e mîndru, priapic, iresponsabil, posedă armă şi nu ezită s-o folosească.

(Fragment din recenzia Rugăciune scrisă cu pumnalul, de Andrei Vornicu)

„Actul II – Scena 5

Constantine Borkin, imigrant rus, vorbeşte publicului.

Constantine: În Uniunea Sovietică trebuie să învăţăm sistem de lucru. Învăţăm să facem coada la pîine. E important să mîncăm pîine. Cînd am fost mic, în braţe la tata şi la fraţii lui, am învăţat că fiecare sistem este făcut pentru că oamenii să descurce mai uşor, să fie mai simplu la oameni, să aibă grijă de ei, nu? Este sistem, bine, cît mai mult sistem, oamenii tot mai încrezători. Oamenii tot mai încrezători în sistem, tot mai mult profit... tot mai mult profită. În Rusia sovietică e periculos să profită de sistem pe spatele la alţii. Comunismul este pentru unul. Adică trebuie să fie aşa, pentru unul. Pentru binele la unul, binele la toţi. Nu pentru mine, nu pentru tine, pentru toţi, toţi ca unul. Aşa trebuie să fie [...]“

„Un psihoterapeut la serviciu şi acasă pare a fi Lucian Dan Teodorovici în acest volum. Cele două ipostaze împart cartea. Nu numai structural, ci şi în ce priveşte atitudinea, stilul şi conţinutul. La început el stă în fotoliu ascultîndu-şi personajele dezvăluind cele mai năstruşnice gînduri şi, uneori, inevitabilele catastrofe produse de ele. Viaţa li se complică atît de brusc şi uşor cu bucla absurdului, încît efectul comic e garantat. Cele mai neaşteptate situaţii tulbură bunul mers al lucrurilor: lipsa gumei de mestecat, o găleată de gunoi golită mai devreme, un gînd de care nu mai poţi scăpa, o teorie care-şi schimbă principiul.

Dar rochia de satin roz, ignoranţa hoţului, regăsirea companionului şi o înfruntare în pragul uşii de la baie restabilesc echilibrul şi ne oferă, ca şi afişul, speranţa că mîine vom fi martorii unui spectacol.

(Fragment din recenzia 96-00. Povestiri,

de Corina Ungureanu şi Cornel Mihai Ungureanu)

„Omul-pasăre nu zboară azi

La noi în oraş, în luna august, îşi deschide porţile un circ mic, vîrît într-un cort de doişpe persoane. Un circ mic, care prezintă mici circării: cîinele ce se dă peste cap la comandă, papagalul vorbitor de arabă, femeia cu barbă şi omul cu faţă de taur. Totuşi, atracţia principală a acestui circ e alta. Cum, de altfel, dă de înţeles şi afişul oficial, pe care scrie, cu litere mari, îngroşate, de culoare roşie:

MARE ATRACŢIE MARE! CIRCUL NOSTRU VĂ PREZINTĂ UN CAZ UNIC:

OMUL-PASĂRE!

O ZI ZBOARĂ, O ZI NU ZBOARĂ. AZI NU ZBOARĂ.

www.ovidiudraghia.com