Semnalam cu interes aparitia fasciculului 1-2 din volumul IV al revistei Archaeus, publicatie trimestriala de studii editata de Asociatia Romana de Istoria Religiilor si finantata de Fundatia pentru o Societate Deschisa. Redactori ai publicatiei sint doi tineri cercetatori in domeniu, remarcabil dotati intelectual: Eugen Ciurtin si Andrei Timotin, iar din Consiliul de redactie fac parte Dan Slusanschi si Andrei Oisteanu. Revista a aparut in 1996 la initiativa celor doi tineri redactori (considerati deja drept marile promisiuni ale cercetarii romanesti in domeniu, viitori urmasi ai lui Mircea Eliade si I.P. Culianu), cu participarea mai multor profesori si cercetatori romani, din dorinta de a reuni intr-un cadru favorabil toate preocuparile actuale pentru istoria religiilor si cimpurile adiacente de cercetare din Romania (studiile orientale, de exemplu). E vorba, deci, de un profil inter- pluri-, dar si metadisciplinar, in care se intilnesc antropologia culturala, istoria culturala, cognitivismul, mitologia, etnografia, filologia, ideologia, politica alaturi de, fireste, istoria religiilor. Intr-un text plasat in debutul fasciculului, Eugen Ciurtin si Andrei Timotin prezinta – pe linga un concis istoric al disciplinei la noi – proiectele si obiectivele Asociatiei.
Mai intii, fondarea unui Institut de Istorie a Religiilor, ca prima institutie de acest gen din tara noastra. Apoi, o colectie de carti in domeniu (Supplementa Archaeus) scrise de specialisti romani si straini, unele realizate in colaborare. Si, nu in ultimul rind, „banca de date“: Biblioteca Asociatiei Romane de Istoria Religiilor. Textele publicate in Archaeus sint scrise in limbi de circulatie internationala (in special in franceza si engleza), iar volumele apar in „fascicule“. Printre cei care au sprijinit si sprijina acest proiect se afla numeroase personalitati culturale, savanti de calibru din tara si de la prestigioase universitati din strainatate, istorici, filozofi, antropologi, teologi, lingvisti si comparatisti intre care amintim, spre exemplificare, doar citeva nume de rezonanta: Andrei Plesu, Sorin Antohi, Andrei Pippidi, Paul H. Stahl, Serban Papacostea, Theodor Baconski, regretatul André Scrima, Brian S. Rennie, Moshe Idel, Mac Linscott Ricketts, Jean-Paul Roux. Revista (sau mai bine-zis dosarul de studii) are peste 500 de pagini si o extrem de serioasa tinuta academica, de nivel mondial. Este impartita in citeva sectiuni mari: I. Studia, II. Miscellanea, III. Chronicum (cronici si analize mai ample ale unor carti de specialitate), IV. Biblographica si V. Notes Bibliographiques (prezentari si recenzii ale ultimelor aparitii in domeniu).
Sectiunea Studia se deschide cu prima parte dintr-o serie de studii de istorie a religiilor si de scrieri postume ale lui Ioan Petru Culianu, puse la dispozitie prin amabilitatea surorii acestuia, d-na Tereza Culianu-Petrescu. Pe linga studiul (in limba italiana) L’Interpretazione Esistentialista della Gnosi este publicat si un interviu al aceluiasi cu savantul Hans Jonas, unul dintre cei mai redutabili specialisti mondiali in gindirea gnostica. Interviul are un titlu incitant: De la Gnosticism la pericolele tehnologiei si a fost realizat la Groningen, in 1975. Din sumar, mai amintim studii precum cel despre legendele romanesti ale Potopului (de Andrei Oisteanu), despre identitatea si localizarea alchimiei crestine (de Cristina Neagu), prima parte a studiului L’Histoire et le déclin de l’alchimie europééne (XVI-XVIII siècles); typologies, racies, frontières de Eugen Ciurtin, eseul lui Andrei Timotin, Le nomadisme des patriarches dans l’Ancien Testament si La legitimation du pouvoir princier dans les hagiographies slavo-byzantines (XI-XIV siecles) de Petre Guran. Sectiunea Miscellanea contine un material realizat de Eugen Ciurtin despre prima revista de istorie a religiilor din Romania: Zalmoxis (1938-1942) sub directia lui Mircea Eliade. Acelasi Eugen Ciurtin analizeaza etnografia siberiana in insemnarile de calatorie ale spatarului Nicolae Milescu (1675-1678), iar Andrei Timotin scrie despre literatura eschatologica si apocaliptica in manuscrisele romanesti din arhivele B.A.R. Merita amintit, de asemenea (la sectiunea Chronicum), studiul aceluiasi despre perspectivele de cercetare ale neoliticului sud-est european si analiza lui Eugen Ciurtin pe marginea cartii lui Bruce Lincoln, Theorizing Mith. Narrative, Ideology and Scholarship (Chicago, 1999).
Pe scurt, un redutabil proiect de studiu, cercetare si constructie cultural-institutionala care se cuvine a fi sustinut si incurajat.

