OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Semnalam inca doua numere ale revistei semestriale Arches, publicatie dedicata stiintelor umane si redactata in intregime in limba franceza. Revista nu este decit unul dintre pivotii Asociatiei romane a cercetatorilor francofoni in stiintele umane, care la sapte ani de la infiintare se poate lauda cu noua scoli de vara, cu cincizeci de membri (profesori si doctoranzi) si cu o deschidere semnificativa catre alte tari din fostul bloc sovietic. Toate acestea se reflecta si in aparitia (intirziata, ce-i drept) a numerelor 3-4/2002 ale revistei Arches. Volumele sint relativ eterogene ca stil si valoare, fiind dedicate filozofiei, respectiv literelor si lingvisticii. Autorii provin nu doar din universitati din Bucuresti, Cluj, Iasi sau Timisoara, ci si din Franta, Macedonia, Bulgaria, Slovenia sau Kosovo.
Numarul 3 este coordonat de catre Ciprian Mihali, de la Universitatea din Cluj, si graviteaza in cele 140 de pagini in jurul raporturilor dintre sens, politica si discursul filozofic. Volumul este deschis de studiul Tarmuri, margini, limite (eseu despre singularitate) al lui Jean-Luc Nancy, filozof apropiat de postmodernismul francez al lui Derrida si Lyotard. Intr-un discurs hermeneutic, apropiat ca stil de expresia heideggeriana, Nancy se opreste asupra statutului fiintei umane ca loc al nasterii sensului fiintei, eveniment cuprins intre acoladele singularitatii si finitudinii.

Un alt registru prezent in acest volum este cel al politicului. Principalele subiecte sint dreptul natural analizat de catre Patrice Canivez, limbajul liderilor politici, conceptia lui Foucault asupra vicleniei bio-puterii sau aparitia statului modern pe fondul constituirii conceptiei de sine a persoanei. Sa mai spunem ca temele legate de politic si sens nu constituie decit o parte a celui de-al treilea volum al revistei Arches. Celelalte studii au mai curind un caracter metafilozofic si privesc fie statutul special al filozofului-bricoleur, pus in oglinda cu omul de stiinta, fie avatarurile filozofiei est-europene. In fine, trebuie subliniata diversitatea stilurilor filozofice: hermeneutica si filozofia politica sint completate de abordarea fenomenologica a lui Ion Copoeru sau de filozofia stiintei a lui Paul-Antoine Miquel.
Cele 180 de pagini cuprinse in numarul 4 al revistei Arches sint dedicate in intregime domeniului literelor, lingvisticii si studiilor culturale. Volumul este ingrijit de catre Elena Soare si Dana Florean de la Universitatea din Bucuresti. Prima sectiune se refera la manierele in care verbul se face si se desface in romanul libertin din secolul al XVIII-lea, in cautarea identitatii personale si culturale din jurnalul intim sau in poezia apofatica a lui Philippe Jaccottet. De la strategiile discursive trecem la sectiunea Stiluri, care poarta asupra procesului creator si resemnificant prezent in limbajul religios, in ironia prozei lui Vargas Llosa ori in actul traducerii (analizat in amanunt de catre Anca Cosaceanu). Daca primele doua sectiuni au o adresabilitate mai larga, sectiunea lingvistica ne intimpina cu articole extrem de specializate, dintre care remarcam rigurozitatea demersului sintactic al Ilenei Busuioc. Sa spunem, in final, ca indiferent ca este vorba despre imprumuturile lingvistice in arealul balcanic sau despre filmele est-europene, interesul pentru specificul spatiului est-european se pastreaza si in acest numar.
Surprinzind citeva dintre articulatiile structurii umanului, studiile prezente impun adevaratul concept al francofoniei, inteleasa nu ca scop in sine, ci ca mijloc de intilnire a diferentelor culturale ce strabat Europa de astazi.