OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Balkon, revista de arta contemporana de la Cluj, realizata in colaborare cu revista omonima de la Budapesta, a ajuns la numarul patru.
Atit conditiile grafice in care a aparut inca de la primul numar, cit si oferta modesta de reviste de arta de pe piata romaneasca au facut ca Balkon sa se impuna si sa-si cistige un public fidel.
Cea mai mare parte a sumarului acestui numar este dedicat unei dezbateri privind arta contemporana central si est-europeana, posibilitatile ei si contextul mai general in care se inscrie. Printre cei solicitati sa raspunda intrebarilor pe aceasta tema au fost: Judith Angel, curator Budapesta, Horea Avram, critic de arta, Bucuresti, Jean-Baptiste Joly, director Akademie Schloss Solitude Stuttgart, Dan Perjovschi, artist plastic, Bucuresti, Ami Barak, director FRAC Languedoc-Roussillon, Calin Dan, Amsterdam, artist etc.
Opiniile despre statutul special al artei contemporane din tarile foste comuniste nu au variat prea mult in aceasta ancheta. Astfel, daca Horea Avram crede ca „Arta est-europeana are mai degraba un caracter POST-ideologic, dar cu reminiscente evidente, care se regasesc intr-un fel sau altul in majoritatea productiilor artistice si care confera un caracter zonal“, lui Judith Angel i se pare „dificil, chiar putin dezirabil sa vorbim astazi in termeni generalizatori ca arta est-europeana, ideal ar fi sa putem sa discutam despre artisti si lucrari din zona Europei de Est“.

Un alt material destul de amplu care ne-a atras atentia este cel al lui Tom Sandqvist, intitulat Cum a devenit Samuel Rosenstock dadaist. Autorul pleaca de la premisa ca „majoritatea studiilor despre Tristan Tzara de pina acum au marginalizat – din cine stie ce motiv bizar – fundalul romanesc si semnificatia lui in evolutia literara ulterioara a lui Tzara“. De aici si incercarea autorului de a recontextualiza istoria dadaismului, al carui kilometru zero ar trebui cautat, dupa parerea sa in Romania. „Ceea ce artistii si publicul occidental – impreuna cu o seama de istorici – au perceput ca pe ceva total nou era de fapt o etapa intermediara in istoria artei romanesti moderne.“
Rediscutarea unor asemenea istorii literare, mai ales cind sint facute cu o buna documentare, ca in cazul de fata, si, de asemenea, fara orgolii nationale, pot scoate la iveala detalii importante in receptarea unor autori si a unor miscari literare.