OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Numarul 1 (40) al revistei Curierul de Fizica, publicatie a Societatii Romane de Fizica si a Fundatiei Horia Hulubei, contine, in paginile 16-17, o Cronica la Atelierele Solidaritatii Universitare despre Situatia cercetarii stiintifice romanesti. Dezbaterea – moderata de Iancu Fischer – a fost foarte consistenta si aplicata, cu numeroase propuneri „tehnice“ concrete de imbunatatire a sistemului cercetarii universitare. Din rezumatul interventiilor desprindem o serie de opinii ale participantilor. Astfel, Monica Spiridon considera ca o solutie pentru buna desfasurare a cercetarii universitare „s-ar putea baza pe centrele de cercetare create in universitati si finantate prin granturi acordate unor proiecte (dupa modelul celor instituite printr-un acord cu Banca Mondiala), cu conditia transparentei si a orientarii precise si controlate a fondurilor, fara posibilitati de deturnare; prin acordarea de drepturi de autor, asemenea centre ar putea reuni cercetatorii competenti, care n-ar mai fi tentati sa cumuleze posturi didactice. Este necesara institutionalizarea prin lege a unui sistem de tip anglo-saxon, in care rezultatele cercetarii universitare sa fie neaparat diseminate in invatamint“.

Potrivit lui Paul Cornea, „finantarea prin subventie fara control real, fara evaluare, duce la inertie; finantarea trebuie sa aiba ca destinatie proiecte de echipa, evaluate dupa criterii riguroase“. Iancu Fischer s-a pronuntat pentru sustinerea cercetarii independente de invatamint, cum este cea practicata in institutele Academiei. In interventia ei, Zoe Petre a subliniat „necesitatea evaluarii actului didactic“ avind drept criteriu „masura in care un curs sau seminar inglobeaza cercetarile proprii ale profesorului“, atragind totodata atentia asupra faptului ca „in multe domenii, excelenta cercetarii e mai evidenta in articole decit in carti, iar recenziile nu trebuie subapreciate“. Intre propunerile avansate de Mircea Flonta mentionam „stabilirea unor contacte sistematice cu universitatile occidentale de prestigiu, obligatia de a se face distinctia, in memoriile de activitate, intre lucrarile «culturale» si cele de cercetare, ameliorarea, in sensul evaluarii calitative, a comisiilor de atestare, obligatia doctoratului pentru orice functie didactica“. La rindul sau, Livius Ciocarlie a atras atentia asupra „imposibilitatii in care se afla Comisia filologica de atestare de a domina numarul foarte mare de lucrari (teze de doctorat, dosare de concurs) pe care trebuie sa le evalueze intr-un timp foarte scurt“. Concluziile schitate in incheierea dezbaterilor de catre Iancu Fischer au sintetizat prioritatile directiilor de actiune in domeniul reformei cercetarii stiintifice.