OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Deosebit de spectaculos, ultimul numar al revistei de arhitectura &design Octogon – dedicat, in cea mai mare parte, celei de-a opta participari a Romaniei la Bienala de la Venetia – propune cititorilor un sumar plin de proiecte urbanistice indraznete. Pe linga cele doua interviuri realizate de Anca Sandu Tomasevschi cu arhitectii Dorin Stefan si Mario Kuibus, sint prezentate intr-un montaj dinamic o serie de ambitioase proiecte de reconversie urbana pentru principalele orase ale Romaniei (Bucuresti, Constanta, Brasov), cu detalierea unor strategii specifice privind zonele-cheie ale acestora. O sectiune speciala are ca obiect proiecte de amenajare nocturna a Capitalei. Spatii importante sint rezervate unor „manifeste“ arhitectonice; intre acestea, Re-act now: Declaratie de identitate isi propune sa participe la „crearea unei imagini a Bucurestiului cu o tendinta de identificare proprie in context global“. Ideea de baza a multor proiecte – „functiuni noi pentru structuri vechi“ – porneste de la o evaluare a memoriei modernismului arhitectonic interbelic si a arhitecturii comuniste spre a „testa“ fezabilitatea unor modele urbanistice complexe si functionale pentru viitor, Deosebit de interesante, ca de obicei, sint textele teoretice: km 30/ labirint de Mihai Craciun (o pledoarie pentru afirmarea modelelor marginale si acceptarea identitatilor artificiale) si Manifest pentru o arhitectura emergenta/ Swarm Tectonics de Neil Leach (avind drept obiect „emergenta“ noilor forme de arhitectura digitala in context mondial). Sectiunile aflate (oarecum) in afara temei principale cuprind, intre altele, un set de fotografii de arta (arhitecturala) realizate de Paula Craioveanu, un interviu cu specialistul in design publicitar si managerial Adrian Gongea-Ricmann, un remarcabil montaj fotografic al tinarului Mircea Suciu si citeva pagini deosebit de „expresive“ cu Tendinte in moda sezonului 1939-1940 (imagini oficiale avindu-l in prim-plan pe Carol al Ii-lea). Nu in ultimul rind, retinem – pe post de epilog – eseul „antinostalgic“ al lui Augustin Ioan despre citeva „modele“ ale actualei arhitecturi bucurestene: Bucharest: The Not-Yet-Istanbul and the Would-Be-Sarajevo.