OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Semnalam aparitia numarului dublu (2-3 pe 2000) al Revistei Romane de Comunicare si Relatii Publice, editata de Facultatea de Comunicare si Relatii Publice „David Ogilvy“ din cadrul SNSPA, de Laboratorul de Media, Comunicare si Cultura din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Romane si de Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii din cadrul Universitatii Bucuresti. Publicatia, impartita in mai multe sectiuni (Psihosociologia tranzitiei, Limbaj si comunicare, Filozofia si sociologia comunicarii, Comunicare, arta si societate si Mass-media si relatii publice), ia in discutie problematica opiniei publice si a discursului politic prezent in presa scrisa si la televiziune. Editorialul semnat de Paul Dobrescu face o analiza a relatiei dintre aceste doua elemente, asa cum apare ea in opera unuia dintre mari comentatori politici si teoreticieni americani ai secolului XX, Walter Lippmann. Ideea fundamentala de la care porneste Lippmann este aceea ca „oamenii construiesc imaginile cu care opereaza“. Conform acestei premise, Lippmann va analiza rolul presei in societate, conceptele de opinie dominanta, de dihotomie politician-om de stat si necesitatea schimbarii termenilor discursului public contemporan.

Starea de tranzitie – politica si sociala – implica si ea o problematica similara. Citim, in acest sens, o analiza – a Lilianei Ionescu-Ruxandoiu – a reflectarii, in discursul de presa romanesc, a identitatii nationale si europene: „Presa semnaleaza un fenomen tipic pentru perioada actuala, care poate fi constatat in tari europene foarte diverse: prezenta unor reactii mixte, a unor impulsuri combinate de atractie si de respingere fata de ideea integrarii europene. Asemenea reactii definesc un curent de opinie eurosceptic, indoielile avind motivari diferite de la o tara la alta si caracterizind indeosebi anumite straturi sociale. In functie de atitudinea in problema integrarii, presa pro-europeana distinge intre integrationisti sau europenisti si traditionalisti ori intre occidentalizanti si autohtonisti. Situarea explicita, prin desemnarile puse in cirtculatie, a divergentelor de opinie reflecta natura de discurs de replica a discursului de presa actual“.

Sintem in tranzitie sau/si in drum catre satul planetar, iar limbajele electronice se pare ca au capatat deja un „pasaport“, fapt relevat si de analiza realizata de Andrei Gaitanaru (Limbajul informatic): „Schimbarile rapide in infrastructura societatii au, fireste, repercursiuni (sic!) in toate celelalte sfere ale existentei sociale. s…t …calculatorul este in acelasi timp si «unealta», «ajutorul» cel mai propice al omului pentru a face fata noilor provocari sociale“. Sectiunea consacrata analizei discursului televizat (Maria-Niara Berteanu, Televiziunea si disolutia rationalitatii traditionale, Simona Miculescu, Binomul televiziune – relatii publice in ecuatia securitatii internationale etc.) abordeaza implicatiile la nivel social si politic ale influentei crescinde – a se citi maladive – a televiziunii asupra opiniei publice. Mai semneaza in acest numar: Rodica Zafiu (Limbajul agresivitatii si al conflictului), Dumitru Brotun, Anne-Marie Codrescu, Silvia savulescu, Florin Vasilescu, George Cucu, Adriana Lie, Simona Stefanescu etc.