A aparut recent– fiind insa anuntata de mai multa vreme – o noua revista editata de Fundatia Culturala Romana: Studii culturale. Este o publicatie „academica“ tip caiet (sau carte), de circa 200 – 230 de pagini, avindu-l ca director pe Nicolae Manolescu, ca secretar de redactie – pe Marina Mezei, si o echipa tinara de „redactori-colaboratori“: Costica Bradatan, Simona Brinzaru, Dan Mateescu, Simona Sora, Daniela Zeca. Coperta: Dan Stanciu. Intr-un argument introductiv intitulat De ce o noua revista, Nicolae Manolescu explica, pe scurt, intentiile cu care porneste la drum noua revista, care nu este una de cultural studies in sensul pe care-l are termenul in universitatile americane, ci una de „studii culturale“ in sens umanist-european: „Iata o revista academica, deschisa specialistilor romani, din tara si de peste hotare, din domeniul umanioarelor, in primul rind, dar nu exclusiv. Titlul ei trebuie luat in sensul cel mai larg (nicidecum in acela, restrins, la care s-ar putea gindi mai ales academicii americani): studiile acopera intreaga gama de cercetari istorice, literare, filozofice, sociologice, psihologice s.a.m.d., de la contributia documentara si bibliografica la ipoteza teoretica noua, de la sinteza la fragmentul din opere vaste; cultura are intelesul pe care-l dam de obicei, cind ne referim la spatiul spiritual, incluzind civilizatia ca suprastructura morala si sociala a vietii oamenilor.“
Sumarul se deschide cu o ancheta-chestionar in sase puncte, realizata de tinarul eseist si filozof Costica Bradatan. Intrebarile vizeaza probleme acute, mult dezbatute la noi si aiurea in ultimii ani: identitatea culturala, problema spinoasa a „imperialismului“ (sau a „darwinismului“) cultural, raporturile dintre idiomatic si universal, particularismele etnice/locale, specificul national si complexele nationale autohtone, Internetul si contrareactiile „localiste“ la fenomenul globalizarii. Raspund, in ordine: Sorin Antohi, Teodor Baconsky, Mihai Dinu, Neagu Djuvara, Augustin Ioan, Alexandru Niculescu, Monica Pillat, Dieter Schlesak, Monica Spiridon, Mihai Zamfir. O a doua sectiune a revistei cuprinde studii (foarte serioase). Semneaza: Sorin Antohi, Navetisti in Castalia. „Scoala“ lui Noica: cultura si putere in Romania comunista (Prefata la Gabriel Liiceanu, The Paltinis Diary, Budapest, Central European University Press, 2000, pp. VII-XXIV), Costica Bradatan, O generatie de aur cu (z)garda de fier (capitolul al III-lea al volumului Istoria filozofiei romanesti in secolul al XX-lea. O introducere, in curs de aparitie la Editura Fundatiei Culturale Romane), Eugenio Coseriu, Lipsa de exprimare ca mijloc de exprimare (Exercitiu lingvistic pe marginea unei poezii de Kavafis), Augustin Ioan: Transparenta (un eseu de teorie culturala care, pornind de la arhitectura, investigheaza relatia public-privat in societatea contemporana), Cristina Muller, Retorica ingenium-ului si personalitatea literara, Radu Surdulescu, Identitatea culturala romaneasca si ecumena globala. Urmeaza (ca sectiune distincta a revistei) un interesant interviu pe care Daniela Zeca i-l ia cunoscutului dramaturg francez de origine romana, Matei Visniec. Titlul convorbirii (Teatrul celor 4000 de cuvinte) trimite la faptul ca Visniec si-a scris primele piese – „eliptice“ – din Franta cu... cele 4000 de cuvinte pe care ajunsese sa le stapineasca in limba franceza. Revista mai include, in final, un „breviar“ al evenimentelor culturale majore din ultimele luni, precum si „notele biobibliografice“ ale colaboratorilor acestui numar.
In concluzie – o publicatie „academica“ serioasa, de tinuta, care ofera o lectura instructiva si, pe ansamblu, atractiva. Un motiv pentru a astepta cu interes viitoarele ei numere.

