OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Revista de antropologie a Muzeului Taranului Roman, Martor, si-a cistigat deja renumele unei publicatii impecabile atit grafic cit, mai ales, in ceea ce priveste nivelul ridicat al studiilor si articolelor de antropologie (publicate acum in franceza si engleza).
Numarul 6/2001, centrat pe tema Romanii si Balcanii, se deschide cu o scurta profesiune de credinta din partea trio-ului redactional Anca Manolescu, Irina Nicolau si Ioana Popescu: „The Museum of the Romanian Preasant has been and continues to be a barricade. We have fought against the prejudices some people still rely on in constructing the image of the peasant. We have resisted the museographic clichés that turn the space of the museum into an anachronous and dusty place“. Astfel au fost posibile nu mai putin de 15 expozitii si manifestari organizate in cadrul muzeului, din care vom aminti doar citeva: expozitia de cahle (inca deschisa publicului), workshopurile Focul, Apa si Vintul, expozitiile de kitsch si de martisoare, proiectul Arca lui Noe care se va finaliza in curind cu o carte si mai multe expozitii de fotografie, inclusiv cea de veche fotografie aromana cu care s-a facut si un splendid album intitulat Priveste!, un obiect unicat de antropologie vizuala care insoteste, ca supliment, revista.

Sectiunea tematica dedicata minoritatilor este extrem de bogata si foarte interesanta prin varietate. Andrei Plesu acorda un interviu din postura de rector al NEC-ului despre faptul étrange ca Balcanii devin interesanti pentru restul Europei numai din perspectiva trista a vreunui conflict armat. Teodor Baconsky, Marianne Mesnil, sociolog la Universitatea Libera – Bruxelles, Dominique Belkis, cercetator la Centrul de Cercetari si Studii Antropologice al Universitatii Saint-Etienne din Lyon, Anca Manolescu si Marian Tutui sint prezenti cu articole alaturi de regretatii Horia Bernea si André Scrima. Minoritatile care fac obiectul studiilor: aromanii, istro-romanii, megleno-romanii, rromii etc. ar merita, cred, si efortul unor scrieri de popularizare prin care traditiile si obiceiurile sa poata fi cunoscute unui numar cit mai mare de cititori.

In continuare, Augustin Ioan se ocupa de citeva aspecte de arhitectura si urbanism in Bucurestiul dintre Istanbul si Sarajevo (Radical Reconstruction as Anti-nostalgic Treatment), iar Victor Ciocaltan vede si el lumea ortodoxa din spatiul carpato-balcanic intre catolicism si Islam. Serban Anghelescu scrie despre motivul sacrificiului in povestirile balcanice (L’homme emmuré), iar Speranta Radulescu se ocupa de componenta antropologica muzicala in doua articole reconfortante. Alte texte, despre greci si aromani (Irina Nicolau), bulgari (Assia Popova) sau albanezi (Viorel Stanila) completeaza tabloul opririlor asupra Balcanilor inceput cu citeva superbe ilustratii dupa piese de imbracaminte poloneze, evreiesti, lipovene, sirbesti, unguresti, tatare, ceramica ceha, obiecte turcesti etc.
De urmarit cu atentie si studiul de sociologie comparata al lui Srdan Sljukic, profesor la Universitatea din Novi-Sad, care se apleaca asupra citorva aspecte legate de cooperativele agricole taranesti din sud-estul Europei, in urma carora sociologul sirb trage concluzia ca… „Romania dealt with her kolkhoz system in the most radical way, which cannot be found in any other country in Central and Eastern Europe“.