OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

O mai aparte publicatie americana de poezie este revista OSIRIS. Editata de poeta Andrea Moorehead impreuna cu sotul ei, graficianul Robert Moorehead, revista apare semestrial, undeva in nord-estul Statelor Unite, in Deerfield, Massachusetts. Cu toata aceasta locatie indepartata de centrele culturale mari, revista este bine cotata intre numeroasele reviste de poezie americane, scoase de diferite universitati si colegii, de diverse grupuri sociale si culturale mai mult sau mai putin minoritare (feministe, latinos, gays, afros etc.), sau de unele edituri.

Aceasta pentru ca OSIRIS impune prin profilul ei international si prin calitatea exigenta a selectiei. Revista publica poeti din toata lumea, in limba lor originala, insotita cel mai adesea de traduceri in engleza – dar textele alese, ca si traducerile care le insotesc sint mai intotdeauna de inalta calitate estetica. De fapt, sint alese poeme si nu autori, ca si cum ar fi privilegiata Poezia si nu indivizii prin care ea se manifesta – lucru pe care l-am intilnit si in alte reviste americane.
Fiecare numar contine de obicei patru-cinci grupaje de poeme de autori diferiti din patru-cinci limbi: de obicei poezie engleza, poezie franceza, poezie germana, poezie italiana, poezie in spaniola si poezie in cite o alta limba. Dintre poetii de limba engleza publicati, amintesc aici pe John Falk, Charles Hadfield, Simon Perchik, Raymond Federman, Peter Dent, Dieter Weslowski si nu in ultimul rind Andrea Moorehead. Dintre poetii de limba franceza amintesc acum pe Robert Marteau, Michel Butor, Monique Bosco, Madeleine Gagnon, Luc Guibouin. Dintre poetii germani, pe Peter Nim, Hans Raimund, Otto Laske, Karl Krolow. Am avut surpriza placuta sa intilnesc si poezie romaneasca: Bacovia, in traducerea lui John Flynn (nr. 42).

De format mic, A5 (cit jumatate de coala), cu un tiraj destul de redus si cu o difuzare aproape confidentiala, OSIRIS este tiparita pe hirtie fina, de buna calitate, si e ilustrata de obicei cu citeva gravuri in alb-negru de Robert Moorehead (care practica o excelenta grafica de computer in stil Escher-suprarealist/retro-postmodernist), sau cu citeva fotografii de diversi autori, intotdeauna bine alese pentru dimensiunea lor poetica.
Dar si pentru ca Andrea Moorehead este o poeta recunoscuta si stimata pentru versurile si poemele sale in proza care imbina subtil o ascutita sensibilitate pentru natura, de o sonoritate tipic anglo-saxona, cu o atenta introspectie a sinelui in fata lumii, in care razbat influente spirituale orientale, asimilate totusi pe o structura profund crestina, cu ecouri din Emerson si Thoreau, de pilda.