OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Apărut în cadrul lucrărilor de cercetare ştiinţifică ale Biroului pentru Accesarea şi Arhivarea Documentelor al Institutului Memoriei Naţionale, în colaborare cu Institutul Polonez din Bucureşti, volumul Solidarni z Rumunia. Grudzien 1989-styczen 1990 / Solidari cu România. Decembrie 1989-ianuarie 1990, în traducerea Sabrei Daici, este o mărturie a interesului arătat de societatea poloneză în momentele dramatice prin care au trecut românii în timpul Revoluţiei din 1989.

 

În „Introducerea“ realizată de Konrad Bialecki, este reamintită mobilizarea de care au dat dovadă instituţiile statului polonez, care au iniţiat o serie de acţiuni de ajutorare a românilor ce luaseră, în sfîrşit, decizia să îşi recapete libertatea. Printre aceste acţiuni merită menţionate: punerea la dispoziţie, de către firmele de transport, a TIR-urilor necesare organizaţiilor (de asemenea, armata a pus la dispoziţie trei avioane), medicamente, alimente, zeci de tone de îmbrăcăminte, aproximativ 2000 de litri de sînge, colectări de daruri făcute de membrii Comitetului Helsinki, în timpul manifestaţiilor din faţa Ambasadei României, de asemenea, colectări de daruri făcute de parohii etc.

 

Konrad Bialecki realizează şi o contextualizare a situaţiei politice de dinainte de 1989, pentru a arăta că Revoluţia nu a fost un fenomen întîmplător, ci unul care a început să se contureze încă din anii ’70, „atunci cînd liderii ţărilor din Europa Centrală şi de Est s-au angajat, prin actul final al CSCE, să respecte standardele privind drepturile şi libertăţile civice, în schimbul unei colaborări economice mai ample cu Occidentul“. Se urmăreşte apoi traseul României pe parcursul următorilor 20 de ani, punîndu-se accent pe evoluţia particulară a ţării noastre faţă de aproape toate celelalte ţări comuniste (excepţii: URSS şi Albania), care au reuşit să-şi cîştige o libertate mult mai mare faţă de Partidul Comunist. Autorul „Introducerii“ punctează principalele momente care au menţinut o permanentă stare de nemulţumire şi au condus, inevitabil, la răsturnarea regimului. După o perioadă de bunăstare, care, aşa cum subliniază Konrad Bialecki, îl uimea pe călătorul polonez prin ambundenţa de produse alimentare, de îmbrăcăminte etc., a urmat o epocă de economisire drastică, în vederea achitării datoriilor. Preţurile au crescut, multe produse nu se mai găseau, fiind destinate exportului. Mai mult, „în scopul obţinerii valutei dorite, Ceauşescu nu a ezitat să-şi «exporte» chiar şi proprii cetăţeni de origine evreiască şi germană. Pentru fiecare încasa de la RFG şi Israel, în funcţie de vîrsta, educaţia şi numărul de copii al persoanei, între 3.000 şi 20.000 de dolari“.