Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2009   |   Aprilie   |   Numarul 470 - 471   |   Rezidenţele şi vulnerabilitatea necesară artistului

Rezidenţele şi vulnerabilitatea necesară artistului

Autor: Gina ŞERBĂNESCU | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text

Din perspectiva criticului de dans, rezidenţele din cadrul programului Artistne(s)t au constituit o şansă de înţelegere aprofundată a modului în care se construieşte un act artistic.

E bine ştiut că nu se pune problema unui aparat critic eficient în orice artă, dacă obiectul discursului lipseşte sau este ineficient. Faptul că am asistat la procesul de creaţie al unor spectacole care s-au născut ori s-au aprofundat la Centrul „George Apostu“ din Bacău m-a ajutat să-mi rafinez privirea pe care o îndrept spre o creaţie. M-a ajutat să-i înţeleg pe artişti în latura lor umană, puternic legată de cea artistică.

Un alt aspect important al acestor rezidenţe este dat de gradul de libertate acordat coregrafilor. Este necesar să înţelegem că o concepţie despre completa eficienţă a unui discurs artistic trebuie depăşită: artistul are dreptul să greşească, nu este dator în faţa nimănui să aducă o reţetă de succes a creaţiei sale, este liber să-şi dezvolte creaţia ulterior, după cum este la fel de liber s-o „înmormînteze“ şi să treacă mai departe, spre altă etapă a parcursului său artistic. Acesta este unul dintre motivele cele mai importante ale necesităţii ca astfel de rezidenţe să existe: introducerea unei abordări relaxate şi realiste asupra destinului unui produs artistic.
 

Ar trebui poate să vă vorbesc despre experienţa mea personală legată de Artistne(s)t, despre bucuria de a privi cum se construieşte un discurs coregrafic, despre lungile discuţii purtate cu anumiţi artişti, care mi-au oferit privilegiul de a mă primi în „laboratorul“ lor, de a mă lăsa să fiu martora muncii lor, de a-mi împărtăşi nesiguranţele lor, entuziasmul sau reticenţele cu privire la propunerea artistică ce făcea obiectul prezenţei lor în rezidenţă. Nu voi nominaliza pe nimeni, nu voi povesti pînă la capăt nici una dintre aceste experienţe, pentru că ele reprezintă o formă de intimitate ce trebuie să transpară doar în produsul artistic.

Fără doar şi poate, un cîştig enorm al rezidenţelor Artistne(s)t este dialogul pe care l-au prilejuit între culturi. Cu siguranţă, artiştii români au avut enorm de învăţat de la coregrafi ca Bernard Baumgarten sau Ivy Baldwin, după cum toţi artiştii străini au putut cu siguranţă să constate că spaţiul românesc are mult de oferit dansului contemporan internaţional.
 

Necesitatea existenţei unor astfel de rezidenţe nu poate fi ruptă de rolul pe care-l au asupra dezvoltării criticii de dans de la noi. Fiind un spaţiu al dialogului, al interacţiunii între culturi şi modalităţi diferite de exprimare artistică, o astfel de categorie de rezidenţe nu poate rămîne fără ecou la nivelul abordărilor teoretice ale artei coregrafice.

Conceptul de work in progress este esenţial, se pare, pentru dansul actual. Multe festivaluri sînt efectiv laboratoare în care artistul aşază sub lupă ingredientele creaţiei sale şi le oferă publicului… O formă de expunere care nu poate avea decît efecte benefice asupra raportării spectatorilor la actul artistic. Vulnerabilitatea artistului poate fi astfel un instrument de umanizare a artei.

În cadrul rezidenţelor, acest tip de vulnerabilitate este un material de lucru extrem de fertil. A fi martor la acest mod de raportare la construcţia unui discurs coregrafic este, fără îndoială, pentru un critic de dans, o şansă de a avea mai multă grijă faţă ceea ce scrie, de a dobîndi o formă de înţelepciune necesară unei reflecţii sănătoase asupra dansului, de a coborî de pe o periculoasă poziţie de autoritate teoretică.
 

Rezidenţele Artistne(s)t au mai avut un rol extrem de important pentru peisajul nostru coregrafic: acela de a demonstra că dansul contemporan românesc poate exista şi altundeva decît în Bucureşti.

 


Articole in legatura
Reţeaua de rezidenţe ArtistNe(s)t
 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
@Ovidiu Simonca (Propunere "electorala")
CAPITALA şi SCULPTURA CAPITALĂ
Normalizare
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire