OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Anul 2006 se incheie cu o grea pierdere pentru arta romaneasca contemporana: disparitia, dupa o lunga suferinta, a lui Roman Cotosman. Nascut la Jimbolia, in familia unui cunoscut teolog si istoric al Bisericii Ortodoxe din Banat, Gheorghe Cotosman, Roman a fost el insusi licentiat al Institutului Teologic din Sibiu, urmind in paralel studii libere de desen si pictura in atelierul timisorean al lui Julius Podlipny.
Dupa o sedere mai lunga la Paris, a revenit acasa din motive de sanatate, cu dorinta de a lucra in echipa. intilnirea cu Stefan Bertalan si Constantin Flondor, tineri artisti in cautarea unor solutii plastice noi, a condus la crearea primului grup experimental din Romania, Grupul 111 (1966-1969). Cei trei isi propuneau sa aiba cercetari in echipa si sa expuna – sub auspiciile grupului, dar pastrindu-si totusi individualitatea. in 1965, Cotosman a realizat o serie de proiecte artistice ambientale, experimente cu proiectii luminoase atit pentru Teatrul Mic din Bucuresti (impreuna cu regizorul Penciulescu), cit si pentru Clubul de Jazz din Timisoara, prin care dorea sa-si extinda cercetarile asupra cinetismului, dincolo de suprafata tabloului.

Debutul grupului a avut loc in 1966, la o expozitie regionala din Timisoara, urmat, in 1968, de o expozitie personala a lui Cotosman la Sala Ziaristilor din Bucuresti, expozitie intitulata Proiecte de arta cinetica; cu aceasta ocazie, a expus lucrari din seria monotipurilor-colaj, experimentind un nou limbaj vizual bazat pe repetarea unui pattern cu ajutorul caruia a creat o structura. Prin seria acestor monotipuri el dorea sa obtina „spargerea semnului plastic“ si producerea unui efect cinetic virtual pe suprafata bidimensionala. in acelasi an a avut loc si expozitia Cinci artisti timisoreni la Sala Kalinderu, unde, alaturi de Cotosman, Bertalan si Flondor, membri ai Grupului 111, mai expuneau Diet Sayler si Zoltan Molnar. Sustinuta de criticul Eugen Schileru, manifestarea expozitionala este remarcata la nivel national, astfel incit membrii Grupului 111 sint selectati sa participe la Bienala Constructivista de la Nürnberg in 1969. Cu aceasta ocazie ei s-au prezentat individual, iar Cotosman avea sa expuna lucrarea monumentala lumino-cinetica intitulata Quaternar I, obiect ce fusese fabricat industrial, avind o expertiza inginereasca. Aceasta lucrare a fost considerata de catre autor o prima etapa in depasirea operei de arta ca obiect unic. Influentat de teoriile lui Norbert Wiener, Cotosman a redactat un text cu valoare de manifest, intitulat Arta cinetica – viitorul limbaj instrumental. Calatorind la Nürnberg, cu ocazia expozitiei, s-a decis sa ramina in strainatate.

Stabilit ulterior in Philadelphia, el va continua sa lucreze si sa expuna cu periodicitate atit in Statele Unite, cit si in Europa, pastrind legatura cu Diet Sayler, stabilit si el in Germania la inceputul anilor ’70, ca si cu Paul Neagu, stabilit in Marea Britanie.
in perioada imediat urmatoare, a continuat in Statele Unite cercetarile legate de un limbaj constructivist-concret cu forme minimaliste. Dupa 1972 a inceput seria de desene si colaje intitulate Jocuri tensionate, care dezvoltau idei despre teoria jocului si importanta sansei in creatia artistica, dupa care a urmat cea a Jocurilor descentrate, un fel de „gramatica a unui sistem vizual, ce nazuieste sa fie fara centru“. Din 1988 a inceput sa dezvolte seria Colajelor cromatice, operind cu conceptul „golului ritmic activ“; in aceasta serie de lucrari, fara sa rezolve tensiunile din interiorul compozitiei, el a pus in valoare culorile, percepute in individualitatea lor specifica, fara adincimi tonale, cu intensitati egale si omogene. Din aceasta perspectiva plastica artistul a vorbit despre „o transcendenta a golului“.

in 1991, Roman Cotosman a revenit prima data in Romania, la invitatia Muzeului de Arta din Timisoara, cu ocazia expozitiei Creatie si sincronism european. Miscarea artistica timisoreana (1960-1970), si a primit in acelasi an Premiul Criticii al UAP. in 1995 a revenit in tara cu o mini-personala Transcendenta vidului, in cadrul unei expozitii de arta concreta la Muzeul de Arta din Timisoara, reluata apoi la Galeria 3/4 a Teatrului National din Bucuresti. in ciuda distantei, a pastrat legatura cu Timisoara prin prieteni si au urmat si alte evenimente expozitionale.
Desi prezenta sa in arta romaneasca contemporana a fost relativ scurta, Roman Cotosman a jucat un rol important, de catalizator spiritual, si a creat un model, al artistului conceptual pentru care forma devine o expresie minimalista.