Nr. 625 din 25.05.2012

Focus
Editorial
Actualitate
Opinii
Informaţii
Politic
Literatură
Istorie literară
Filozofie
Arte
Agenda culturală
Rubrici
Internaţional
 
Carmen MUŞAT
Paul CERNAT
Ovidiu DRĂGHIA
Iulia POPOVICI
Adina DINIŢOIU
Ovidiu ŞIMONCA
Alina PURCARU
Doina IOANID
Bianca BURŢA-CERNAT
Andreea RĂSUCEANU
Cezar GHEORGHE
Silvia DUMITRACHE
Observator cultural
vezi toti autorii
Translation

Acasa   |   Arhiva   |   2000   |   Septembrie   |   Numarul 30   |   Romana pentru straini

Romana pentru straini

Autor: Andra SERBANESCU | Categoria: | 0 comentarii
Tipareste pagina Mareste caractereMicsoreaza caractere Marime text
Mioara AVRAM, Marius SALA
May We Introduce the Romanian Language to You?
The Romanian Cultural Foundation Publishing House, Bucharest, 2000,
207 p.


Strainilor care doresc sa invete limba romana le stau la dispozitie diverse materiale: cursuri practice unde accentul cade pe descrierea sistemului gramatical ori pe conversatie, elaborate sub metode traditionale sau moderne; carti scrise de lingvisti intr-un limbaj uneori greu accesibil celor fara studii de specialitate, altele de vorbitori nativi care au pierdut contactul cu stadiul actual al limbii sau de filologi avind acces mediat la realitatea lingvistica romaneasca; descrieri riguroase ale sistemului, lipsite insa de explicatii istorice sau, dimpotriva, amanuntite incursiuni in istoria limbii, lipsite de perspectiva prezentului; articole de mult tiparite, care trezesc suspiciunea lipsei de actualitate, raspindite in reviste si culegeri greu de gasit in biblioteci; articole in romana, care presupun cunostinte avansate de limba; culegeri de texte greu de inteles de cel ce vine cu o mentalitate diferita, dintr-un alt spatiu cultural.

De aceea, strainii care invata limba romana dobindesc adesea o imagine caleidoscopica derutanta, din care nu usor se decanteaza esentialul de neesential, faptele de limba de alternativele interpretarii teoretice, norma academica de uz.
Cartea semnata de Mioara Avram si Marius Sala este un „fir rosu“ care te descurca in labirintul de reguli si exceptii din limba romana. Ofera o conceptie inteligenta si practica, garantia corectitudinii si a rigorii stiintifice, pentru nespecialisti surpriza unor date inedite despre istoria limbii si culturii romane, avantajul de a fi publicata in engleza.

Noutatea consta in structurarea materialului si in selectia datelor prezentate in patru capitole. Primul, Identity Card/Curriculum Vitae, seamana foarte bine cu o pagina web sau cu un articol de dictionar, in care sint condensate informatii generale, de familiarizare: numele tarii in diverse perioade istorice, teritoriul pe care este vorbita limba romana, numarul de vorbitori, clasificarea tipologica si genealogica a limbii, originea, dialectele, contactele istorice mai vechi si mai noi, sistemul de scriere, raportul dintre limba literara si variante, trasaturile distinctive ale romanei in context romanic si cele rezultate din comparatia implicita cu engleza, informatii administrative (universitatile straine in care se preda limba romana) si bibliografice (materiale pentru studierea limbii romane, selectate de autori dupa un criteriu valoric). In total, 32 de pagini de publicitate in favoarea limbii romane, de rapida documentare, de informare; altfel spus Romania in a nutshell. Capitolul al II-lea, The Past, prezinta radacinile romanei in latina vulgara, constituirea ei ca limba neoromanica, modificarile survenite in cursul contactelor lingvistice si culturale din diverse perioade istorice, aparitia scrisului in limba romana, unitatea limbii. Pina la pagina 94 cititorul va obtine imaginea clara a contextului in care a evoluat limba romana pentru a-si putea explica forma ei actuala intr-un context socio-cultural si istoric larg.

Capitolul al III-lea, The Present, este o sinteza a principalelor trasaturi fonetice, morfologice, sintactice, lexicale, specifice romanei, prezentate din perspectiva anglofonului; descrierea, desi concentrata pe doar 50 de pagini, este precisa, retine esentialul, ordoneaza datele pentru a da imaginea de sistem a unei limbi care nu pune probleme deosebite de fonetica, are o morfologie bogata si dificila, o sintaxa relativ libera si un lexic in care se disting mai multe straturi etimologice. Capitolul al IV-lea, Annexes (pp. 171-207), are o orientare pragmatica: prezinta, ca modele de limba, citeva texte in romana (cu transcrierea fonetica), expresii uzuale menite sa faciliteze strainilor sositi in Romania primele contacte (in diferite situatii de comunicare, interpersonala sau institutionalizata: prezentarile, la aeroport, taxiul, la hotel, unitati de timp, formule de politete etc.). Cartea se incheie cu extrase din lucrarile unor filologi straini care au scris despre limba romana. Traducerea in engleza (Stela Tinney si Anca Sevcenco) face fara probleme accesul la informatie; as reprosa poate apropierea prea mare, in unele locuri, de terminologia traditionala romaneasca, diferita de cea folosita in mod curent in spatiile anglofone.

M-am numarat, probabil, printre primii cititori ai acestei carti, cind am primit-o in primavara la Amsterdam, unde ma aflam la lectoratul de limba romana, colaborator temporar. Dupa toate orele de literatura, istorie, traducere, curs practic, gramatica descriptiva si teorie gramatica, studentii de acolo au fost bucurosi sa aiba, alaturi de sute de pagini de bibliografie, o sinteza unitara, oferind sentimentul (si iluzia) unui intreg finit. Toti cei interesati de limba romana, indiferent de motivatii si scopuri, pot folosi aceasta carte ca punct de pornire sau ca punct de sosire: ofera cadrul general de invatare (aprofundata) a romanei si, in acelasi timp, prezinta, in forma unor concluzii, o selectie actualizata si relevanta din multitudinea faptelor de limba si a informatiilor despre limba romana. Un punct de reper.

 
 
 
Cele mai citite articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
Educaţia – o piatră de încercare
FILM. Cannes 2012: Cristian Mungiu, în cărţi, la mijlocul competiţiei
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Cele mai comentate articole
Speranța lucidă a Bucureștilor
„Marius Oprea se va întoarce la IICCMER“
SOFTUL ROMÂN. RA-RA-RAPIŢA, MOFT!
Fără epic (II)
BIFURCAŢII. Absolvenţii
Cele mai recente comentarii
@Mihnea Moroianu: nu facem sondaje
@Ovidiu Simonca (Propunere "electorala")
CAPITALA şi SCULPTURA CAPITALĂ
Normalizare
Un om inteligent, sensibil fata de oameni, sensibil la argumente
 
Parteneri observator cultural
Artline Editura Litera Incubatorul de condeie Teatrul Tineretului din Piatra Neamt Modernism Liternet Regizor Caut Piesa
 
filarmonica george enescu ONB Radio Romania Muzical Radio France International Romania Muzeul Ţăranului Român Radio România Actualităţi Radio Romania Cultural
 
Uniunea Artistilor Plastici Elite Art Gallery Fundatia Culturala Greaca Comunitate foto Infocarte Cartier Reteaua literara
 
Godot Cafe-teatru bookiseala.ro Institutul Cultural Roman Dana Art Gallery Senso TV vreaubilet ro hoteluri
 
Business Edu LicArt Şcoala Micile Vedete Corporate Image International Experimental Engraving Biennial Gazduire