OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

In perioada 16-19 martie, Romania a fost prezenta la Tirgul de Carte de la Leipzig cu un stand organizat de Ministerul Culturii si Cultelor si Editura Polirom. In centrul acestei editii s-a aflat literatura tinara, prin prozatorii Lucian Dan Teodorovici (prezent si in calitate de redactor-sef al Editurii Polirom), Cecilia Stefanescu si criticul literar Luminita Marcu. Observator cultural publica in acest numar doua opinii asupra aceluiasi eveniment.
Tirgul de Carte de la Leipzig este cea mai mare manifestare de acest gen din Germania dupa cea din Frankfurt, avind si cea mai veche traditie in aceasta parte a Europei. Cu un numar de 126.000 de vizitatori si peste 2.000 de edituri din 36 de tari, Leipzigul a batut anul acesta toate recordurile si a inregistrat din nou ecouri pozitive in presa germana si straina.

In crestere constanta in ultimii ani, acesta si-a cistigat un rol aparte printr-o atentie speciala adresata publicului nespecialist si printr-o gama larga de manifestari in jurul cartii, desfasurate in intreg orasul. Dupa cum remarca unul dintre editorii cei mai importanti de pe piata de carte germana, specificul acestui tirg este dat de atentia acordata cartii in sine, cartii ca obiect. Aceasta este aici prezentata sub toate formele ei: de la forma clasica pina la cea digitala, in Leipzig putindu-se admira editii vechi de carte in cadrul expozitiei de carte anticariala veche, albume de arta si expozitii pe tema „Arta si carte“, precum si o selectie din cele mai frumoase carti din intreaga lume. La aceasta s-a adaugat o oferta impresionanta de manifestari in jurul cartii pentru copii, de la comics pina la cartea scolara, lecturi, work-shop-uri, precum si baluri costumate pentru cei mai mici dintre „cititori“. Nici iubitorii fotbalului nu au fost uitati si, in avanpremiera Campionatului Mondial, care incepe peste citeva luni, Leipzigul a incercat sa-i atraga cu nenumarate manifestari pe tema lecturii (si) sportului.

Traditional, unul dintre punctele de greutate ale Tirgului de Carte de la Leipzig este acela al prezentarii de carte din tarile Europei de Est si Centrale. De altfel, Tirgul se vede pe sine ca „punct de intilnire a celor mai diverse culturi“ si, in acest sens, este acordat, in fiecare an, premiul pentru intelegere europeana. La editia de anul acesta el a fost obtinut de scriitorul ucrainean Juri Andruciovici, pentru romanul sau Douasprezece inele, a carui actiune se desfasoara intr-un satulet din Carpatii ucraineni; romanul prezinta o societate in tranzitie si, intr-un amestec artistic unic de mit si magie, il transporta pe cititor in „centrul uitat al continentului nostru“. O manifestare speciala este si forum-ul Limbi mici – Literaturi mari, unde au fost invitati autori din 12 tari europene – in special est-europene – sa-si prezinte cele mai noi carti in fata publicului. Premiul Tirgului de Carte de la Leipzig a fost cistigat, la sectiunea beletristica, de scriitorul german de origine bulgara Ilija Trojanow, pentru romanul Colectionarul de lumi, aparut de curind la Editura Hanser, iar la sectiunea carte de specialitate, de volumul lui Franz Schuh Reprosuri grele – rufe murdare, un volum de reflectii filozofice in forma artistica pe o gama larga de teme, prelungind astfel in secolul al XXI-lea o lunga traditie a acestei forme literare in Europa, de la Kafka pina la Polgar.

- Lipsa de profesionalism in organizarea participarii romanesti
Un rol special in cadrul Tirgului l-a avut si Festivalul de lectura „Leipzig citeste“, in cadrul caruia scriitori si critici literari din lumea intreaga au avut ocazia sa se intilneasca cu cititorii, pentru lecturi si discutii, in spatii clasice sau in locuri mai putin obisnuite: baruri, piete sau chiar saloane de frizerie. În cadrul festivalului s-a putut remarca anul acesta si o timida prezenta romaneasca.

Cea mai interesanta manifestare mi s-a parut cea a Editurii Polirom, care a incercat sa-si faca cunoscut proiectul de editare a literaturii tinere contemporane romanesti. Sub deja cunoscutul motto „Vote for the young literature!“ s-a desfasurat o lectura din romanul Ceciliei Stefanescu Legaturi bolnavicioase – dupa care a fost facut recent si un film, in regia lui Tudor Giurgiu, prezentat la Festivalul de la Berlin din luna februarie a acestui an –, precum si din romanul lui Lucian Dan Teodorovici, Cu putin timp inaintea coboririi extraterestrilor printre noi. Din pacate, manifestarea si proiectul nu au avut vizibilitatea pe care ar fi meritat-o, cu atit mai mult cu cit anul acesta literatura tinara a constituit un alt punct de greutate al Tirgului din Leipzig, in centrul atentiei aflindu-se o serie de edituri noi, care au in programul lor editarea autorilor tineri, ca si medierea unui contact direct intre cititori si un mare numar de autori debutanti. Revenind la Romania, in Leipzig au mai fost prezentate traducerea germana a operei poetice a lui Nichita Stanescu (11 Elegii) si Dictionarul scriitorilor romani din Banat, coordonat de Alexandru Ruja. Catalin Dorian Florescu a citit din noul lui roman, aparut in februarie anul acesta la Editura Pendo din Zürich, intitulat Maseorul orb.

De asemenea, Richard Wagner – autor care abordeaza tematica romaneasca si balcanica atit in cartile lui de beletristica, cit si in eseuri si analize, un autor pozitiv receptat in Germania deopotriva de public si de critica – a citit din noul lui volum de eseuri si analize ale discursului politic contemporan german, intitulat Orizontul german. Desi prezenta romaneasca a fost mai buna decit in anii trecuti – in care Romania a oscilat cu succes intre absenta si o prezenta cvasiinvizibila –, nu ma pot opri sa nu remarc aceeasi lipsa de profesionalism a organizarii participarii romanesti la Tirg. Ea se reflecta mai ales in impactul scazut asupra publicului, in conditiile absentei aproape totale a oricarei publicitati si a integrarii manifestarilor romanesti intr-un context de interes mai larg pentru cititorii nefamiliarizati cu literatura romana. Iarasi ca intotdeauna – ma refer la ultimii patru ani in care am fost o vizitatoare constanta – designul si service-ul standului organizat de Ministerul Culturii in colaborare cu Editura Polirom au cam lasat de dorit.

- Ungaria – da, Romania – nu!
De altfel, in spatiul rezervat editurilor straine, ca un flash al memoriei, traiesc mereu acelasi déjà-vu, pentru care, de altfel, ma pregatisem din vreme: mai intii, la standul romanesc, cei citiva vizitatori ne privim reciproc, intrebindu-ne din priviri cine este responsabil pentru relatiile cu publicul. Cind, intr-un sfirsit, apare doamna cu pricina, sint martora eforturilor nemtilor de a i se adresa in engleza sau romana, dumneaei nevorbind germana. În final, aceeasi incercare a mea de a cumpara citeva carti, si ea esuata, dintr-un penibil si inexplicabil refuz al editurilor romanesti prezente in Tirg de a-si vinde propriile carti. Trec mai departe, la standul Ungariei, aflat in imediata apropiere, unde ma intimpina o cu totul alta imagine: design propriu, aerisit, prietenos, spatiu dublu de expozitie. Responsabilele de stand mi se adreseaza intr-o germana fara gres, admir cartile in original, care, culmea, erau si de vinzare, precum si numeroasele traduceri in germana, caci Ungaria este o prezenta constanta pe piata de carte germana, apoi materialele de informatie editate in engleza si germana, facute pentru a stirni atentia vizitatorului aflat in necunostinta de cauza si fara un interes special pentru aceasta tara.

Comparatia cu Ungaria am facut-o nu numai din cauza discrepantei evidente, ci si pentru a anula scuzele oficialitatilor romanesti care invoca lipsa de bani, cind, de fapt, este vorba de lipsa unei strategii si a unor concepte coerente si atractive de prezentare a cartii romanesti pe piata straina.