OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

 

Greu de spus dacă Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia în exerciţiu a UE, flancat de şeful diplomaţiei, Javier Solana, şi de preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, au reuşit, la exact o lună de la intrarea trupelor ruse în Georgia, să se „achite“ onorabil de misiune. Şi asta, chiar dacă lideri europeni şi chiar Departamentul de Stat s-au grăbit să salute succesul lui Sarkozy&Co. Nu am putea spune, de pildă, că declaraţia cancelarului german Angela Merkel în preziua întrevederii UE-Kremlin, ca să-i zicem aşa, a avut vreo bază de altă natură decît diplomatică: „Văd germenii speranţei, premierul şrus – n.m.ţ şi preşedintele salutînd deciziile UE“. În aceeaşi zi însă, ambasadori europeni la Tbilisi i-au scris lui Nicolas Sarkozy, pentru a-şi exprima „gravele îngrijorări privind o posibilă epurare etnică“ în Georgia şi pentru a denunţa o „încălcare inacceptabilă“ a acordului de încetare a focului de către Rusia. „Am scris preşedinţiei franceze a UE şi celei a OSCE pentru ca Sarkozy să cunoască situaţia înainte de a se întîlni cu preşedintele rus“, au explicat pentru France Presse ambasadorii eston şi suedez în Georgia, Thomas Lukk şi Hans Gunnar Aden.

 

O poveste: pentru prima dată de la intrarea trupelor ruse în Georgia, la 8 august, ambasadorii suedez, eston şi leton s-au putut deplasa vineri, 5 septembrie, în zona de „securitate“ creată de forţele ruse în sudul regiunii separatiste georgiene Osetia de Sud. Diplomaţii nu au primit însă autorizaţia de a intra decît în satul limitrof Karaleti, neputînd merge mai departe. Şi adjunctul ministrului lituanian de Externe, Laimonas Talat-Kelpsa, a fost oprit de barajul format de ruşi. „Nefiind autorizaţi să viziteze satele învecinate zonei de conflict, gravele îngrijorări privind o posibilă epurare etnică persistă“, scriu diplomaţii în textul lor comun, citat de France Presse. Ei avertizează că „restricţiile de deplasare impuse ambasadorilor constituie o încălcare gravă a Convenţiei de la Geneva privind relaţiile diplomatice“ şi critică, de asemenea, blocarea unui camion cu ajutor umanitar la baraj, fapt care constituie „o încălcare inacceptabilă a acordului de încetare a focului al preşedintelui Sarkozy, semnat de preşedintele rus Dmitri Medvedev“. „Ne exprimăm regretul şi îngrijorarea gravă faţă de neaplicarea de către Rusia a punctului 6 al acordului“, conchid ei.

 

 

Mult mai virulent decît europenii a fost vicepremierul american, Dick Cheney. Acesta a afirmat sîmbătă, 6 septembrie, că acţiunile Rusiei, în conflictul cu Georgia, reprezintă „un afront adus standardelor civilizate“ şi a cerut ţărilor occidentale să fie unite împotriva eforturilor Moscovei de a-şi folosi poziţia dominantă în calitate de furnizor de energie pentru a-şi intimida vecinii. Utilizînd unul dintre cele mai dure limbaje ale diplomaţiei Statelor Unite din ultima perioadă, Cheney a descris Rusia drept o naţiune din ce în ce mai războinică, ale cărei acţiuni contrastează cu cele ale comunităţii internaţionale. „Brutalitatea faţă de un vecin este doar ultima dintr-o serie de acţiuni nefolositoare şi enervante ale Guvernului rus“, a spus Cheney, citat de Associated Press. „În ultimele 30 de zile, Rusia a violat suveranitatea unei democraţii, a încheiat şi apoi a încălcat un acord solemn într-un afront direct adus UE, şi-a afectat grav credibilitatea şi poziţia globală şi şi-a subminat propriile relaţii cu SUA şi cu alte state“. Cheney şi-a exprimat, totodată, îngrijorarea în legătură cu viitoarele acţiuni ale Rusiei, ţinînd cont că Moscova „continuă să folosească energia ca instrument al forţei şi manipulării“ şi „a întrerupt sau a ameninţat că va întrerupe livrările de petrol sau gaze naturale către Georgia“ şi către alte ţări. Oficialul american a estimat însă că extinderea NATO va continua în pofida opoziţiei Moscovei, declarînd că Rusia ar trebui să salute aderarea ţărilor vecine la o alianţă care nu este beligerantă şi ai cărei membri sînt state democratice.

 

Analiştii apreciază că Statele Unite şi Rusia îşi dispută zonele de influenţă în fostele ţări sovietice din Europa, în urma crizei georgiene, confruntarea riscînd să devină prea serioasă şi prea periculoasă. „Lumea s-a schimbat după 8 august“, declara, la sfîrşitul acestei săptămîni, preşedintele Medvedev. Ce observaţie surprinzătoare! Şi continua, acuzînd Statele Unite că au înarmat Georgia, sub acoperirea ajutoarelor umanitare, a doua zi după ce un vas-amiral american a ajuns într-un port strategic din această ţară. Nu vom putea susţine niciodată că Washingtonul este un dulce copil, însă nu din această cauză şi-a trimis Moscova trupele pe teritoriul gruzin.

 

Cam pe acelaşi ton abordează problema şi fostul preşedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, într-un interviu apărut marţi în cotidianul madrilen El Pais: „Washingtonul a înarmat puternic Georgia. Şi Ucraina“. Totodată, el şi-a exprimat dezamăgirea faţă de Occident, care i-a promis că NATO nu va înainta spre Est, dar nu s-a ţinut de cuvînt, şi a avertizat că Rusia nu va mai tolera lumea unipolară cu centrul la Washington: „În Rusia poţi să ai încredere, dacă o tratezi ca pe un partener egal. Noi avem experienţă, istorie, potenţial pentru competiţie pe plan internaţional. Noi nu vom mai dansa sub muzică străină, fie aceasta jazz sau orice altceva. Rusia are muzica ei“. Gorbaciov a negat că acţiunile Rusiei în Georgia ar constitui un mesaj împotriva extinderii NATO: „Nu. N-a fost nici un mesaj de acest fel. Ca dovadă, forţele ruse din Transnistria sînt foarte aproape de un compromis cu conducerea politică a Republicii Moldova, pentru ca acest teritoriu să rămînă în componenţa republicii, primind anumite garanţii de autonomie. Şi cazul Osetiei de Sud eram dispuşi să-l discutăm“.