Liceul de stiinte ale naturii Brasov
Excursiunile noastre in literatura, arta, filosofie
Editura Paralela 45, Bucuresti, 2000, 200 p., f.p.
Excursiunile noastre… este o culegere de texte de analiza realizate de citiva elevi de liceu brasoveni (Liceul de Stiinte ale naturii) in anii ’94-’95, adunate atunci intr-o carte aparuta la editura Bravox. Elevii (astazi probabil studenti) si profesorii coordonatori (Florin Sindrilaru, Elena Iancu, Maria Nastase, Anca Nita, Zenovia Prepelita, Mariana Bilbuc si Ilie Dumitrascu) impreuna cu Editura Paralela 45 reediteaza cartea anul acesta, fara „incercarile literare“ din prima editie si cu citeva exegeze in plus. Este vorba despre un volum aparut in afara colectiilor consacrate ale editurii, mai apropiat intr-un fel de sectiunea didactica, scopul declarat al unei astfel de culegeri fiind „sa serveasca pregatirii colegilor la clasa si pentru examenul de bacalaureat“.
Textele liceenilor din ’94-’95 sint pline de reflexele binecunoscute, aproape de neocolit la o anumita virsta: emfaza, asertiuni hazardate, citate sonore si sumare care „dau bine“, concepte nedigerate, locuri comune. Nu cred insa ca o asemenea carte trebuie privita dintr-o astfel de perspectiva. Ar fi, de altfel, si periculos de usor, textele liceenilor sint in general mina de aur pentru bascalia hazoasa a celor care au depasit virsta respectiva si miturile ei. Mult mai importanta mi se pare initiativa in sine, experienta punerii impreuna a unor astfel de texte chiar de catre autorii lor, munca de selectie, de corectare, traditia pe care o instituie in liceul respectiv si nu numai, antrenarea intr-un inceput de viata intelectuala si satisfactia publicarii. Ar fi interesant cum isi privesc autorii insisi textele din adolescenta si ce cred despre reeditarea lor.
Atunci cind ies din lumea geniului eminescian, unde conlucreaza citate din Mahabharata, Vede si Gheorghe Bulgar la crearea imaginii „omului complet“, liceenii devin dintr-o data dezinhibati si originali. Grupajul despre Arghezi e pur si simplu savuros: un text concis, alert despre arta poetica argheziana (Paula Neagu), un fel de work-shop de comentarii la Flori de mucigai (Andreea Clipa, Viorela Costanda, Raul Prepelita, Ana-Maria Orban, Elena Munteanu).
O carenta didactica ar fi bibliografiile, notele. Stilul emfatic ar putea fi corijat si printr-o mai atenta informare. Un intreg eseu despre ezoterismul Baltagului nu aminteste nimic despre studiul lui Alexandru Paleologu (Cristian Branea). Mult mai bine sint orchestrate si alese citatele inr-un text despre Ciuleandra, unde informatia abundenta si adecvata nu lasa loc exagerarilor (Bianca Gogescu). In general sint foarte interesante si bine scrise analizele de text, focalizate, amanuntite. Nu se poate spune acelasi lucru despre filozofarile de multe ori cam necenzurate. Nu in ultimul rind cartea este un barometru al starilor de lectura, al scriitorilor preferati si al preocuparilor (mai mult sau mai putin ezoterice) ale unor liceeni din Romania anilor ’94-’95.

