OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Recent, in lumea culturala romaneasca, a stirnit vilva o expozitie, organizata la Bucuresti, care isi propunea sa-l demitizeze pe Stefan cel Mare. Proprietarul Galeriei H’Art, Dan Popescu, a declarat intr-o conferinta de presa ca expozitia F.A.Q. about Steve the Great si-a atins tinta; aceea de a „penaliza confiscarea domnitorului de catre PSD, in scopuri electorale“.
Cultul eroilor, excesele de adulatie neconditionata, frazele pompoase si goale de continut rostite pe la diverse aniversari – toate par sa ne indeparteze de la cunoasterea istoriei romanilor, fiind doar cai prin care evitam intelegerea
a ceea ce s-a petrecut cu adevarat in istoria noastra. In primul numar din noua serie a revistei Observator cultural va propunem o ancheta pe aceasta tema.
Pina unde poate sa mearga demitizarea? De ce nu vorbim despre momentele intunecate din istoria noastra? Cine si de ce are interesul sa pastreze despre istoria romanilor imaginea de legenda a domnitorilor? Care ar trebui sa fie legatura noastra cu trecutul, una in care sa ne prosternam in fata faptelor de vitejie sau una in care sa tratam cu spirit critic penumbrele „spatiului mioritic“? Sint intrebarile declansate de expozitie.

- Blasfemie in centrul Bucurestiului?
Galeria H’Art este situata in centrul Bucurestiului, pe strada Mihai Eminescu. In luna septembrie a anului 2004, un grup de cinci artisti plastici – Dumitru Gorzo, Sabina Spatariu, Suzana Dan, Alina Buga si Sorin Tara – au pus la cale un protest social impotriva modului in care fostul guvern si biserica au hotarit sa omagieze Anul „Stefan cel Mare“. Propunerea de organizare a expozitiei a apartinut proprietarului Galeriei H’Art, Dan Popescu, iar cei cinci artisti s-au alaturat imediat proiectului. Astfel ca, dupa trei luni, la 16 decembrie 2004, expozitia isi primea primii vizitatori. Am vizitat de curind expozitia, unde m-am intilnit cu Dan Popescu si cu Dumitru Gorzo. Prima impresie este ca expozitia doreste sa socheze. Exista un Stefan blond, cu tenul masliniu, imbracat in tricou de marinar si care are o coroana in „stil de acoperis tiganesc“. Mai exista sabia de rahat, inchipuita de Sabina Spatariu din rahat turcesc (inspirata de gestul premierul Nastase, care a sarutat copia sabiei lui Stefan, venita de la guvernul turc. Asa ca, daca tot trebuie sa saruti obiecte contrafacute, de ce n-ai avea pe buze gustul dulce al rahatului turcesc!). Putem vedea si un tron imparatesc, de fapt o buda taraneasca, iar Suzana Dan a facut cincizeci de copii din ghips ale degetului mic de la mina stinga a domnitorului. Sint si citeva tablouri in care vestita sabie a lui Stefan e folosita pe post de felatie de insusi domnitorul.

„Scandal“, „Blasfemie“, „Asta nu-i arta!“, „Rusinos“ au fost citeva din remarcile care s-au auzit dupa deschiderea expozitiei. Dan Popescu, proprietarul Galeriei, ne-a spus ca expozitia este un efect ironic si sarcastic, cauza fiind chiar modul in care s-a pregatit si organizat Anul „Stefan cel Mare“. „Au fost bani cheltuiti in solemnitati stupide, s-au pompat bani intr-un mit de secol XIX“, ne-a declarat Dan Popescu. El este de parere ca, in cazul lui Stefan, avem o problema. Domnitorul Moldovei n-ar fi fost un sfint, ci doar un „afemeiat“ si un „repede varsatoriu de singe“. Pentru Dumitru Gorzo, exista citeva norme pentru sfintenie, care nu sint respectate de Stefan. Domnitorul n-a avut nici o viata prea pioasa, nici nu s-a cait inainte de moarte (cu o zi inainte de sfirsit, a taiat capul, fara judecata, citorva boieri) si nici n-a savirsit minuni dupa moarte.


- „Te-ai atins de Stefan cel Mare, te-ai atins de mama“
Din acest motiv, expozitia ia in raspar un mit drag romanilor. Asa s-ar explica reactiile de impotrivire la expozitie. In opinia artistilor plastici, oameni de buna calitate din Romania sufera un blocaj mental atunci cind ajung sa problematizeze mitul Stefan. In opinia lui Dumitru Gorzo, expozitia denunta „o orbire“, „un abuz al puterii“ si un mod cu totul viciat de raportare la istorie. „Nu-i normal ca Stefan cel Mare sa insemne oxigen pentru oameni apasati de griji, care n-au alta alinare decit istoria. Butonul Stefan are urmatorul efect: apesi pe acesta si unor oameni li se inchide creierul si merg ca robotii pe urmele mitului. E prea multa implicare de tip subiectiv. Te-ai atins de Stefan cel Mare, te-ai atins de mama“ spune Dumitru Gorzo.
Expozitia a avut un tip de reactie disproportionata. Reprezentanti ai Bisericii Ortodoxe au fost impotriva si au cerut explicatii sponsorilor Galeriei, de ce gazduiesc astfel de manifestari. Senatorul PRM Corneliu Vadim Tudor s-a aratat si el oripilat. In citeva rinduri, in revista Romania Mare, dar si in aparitii televizate la OTV, Corneliu Vadim Tudor a cerut „pedepsirea“ artistilor. La Politie au fost facute sesizari prin care se spunea ca s-a ajuns la „un atac la adresa valorilor nationale“, desi o incadrare juridica nu este foarte explicita. Dan Popescu a dat o declaratie la Politie, precizind ca expozitia are, la intrare, un avertisment pentru copiii sub 18 ani, iar Politia a inchis dosarul.

Scandalul s-a intins, dar el poate fi apreciat si ca un semn de sanatate al unei culturi. Ar fi absolut necesara o raportare la trecut si printr-un discurs coroziv. Protestul social pare intemeiat dupa manifestarile encomiastice consacrate Anului „Stefan cel Mare“, cind, chiar ziua de 4 iulie a fost una in care Manastirea Putna a fost izolata de enoriasi, pentru a fi feriti domnii Nastase si Iliescu de contactul cu masele. Ramine intrebarea: este sau nu arta ce au facut cei cinci artisti? Aici nu exista un singur raspuns. Se poate vorbi de testarea limitelor artei, se pot refuza astfel de reprezentari sau se poate ajunge la acceptarea expozitiei ca o formula de scandal pitoresc, intr-o lume prea incruntata in raporturile cu istoria.