Radu Clit, Cadru totalitar
si functionare narcisica,
Prefata de Jacques André,
Editura Fundatiei „Generatia“,
Colectia „Spatiul PSY“, Bucuresti,
2004, 346 p.
Studiul lui Radu Clit isi propune sa analizeze functionarea societatilor totalitare din perspectiva psihanalitica, cu precadere in ceea ce priveste efectele terorii totalitare asupra omului obisnuit, the average man, cum il numeste Jacques André intr-o scurta si concisa prefata. Un astfel de demers este cit se poate de binevenit, mai ales daca tinem cont de faptul ca realizatorul sau este o persoana care a resimtit nemijlocit experienta comunista.
Normal, obiectul de studiu este extras din tulburatul secol al XX-lea, secolul comunismului si al nazismului. Trimiterile bibliografice, in care cartea abunda, au in vedere in special autori consacrati in domeniul psihologiei si al psihanalizei (Freud, A. Green, J. Laplanche, D.W. Winnicott), apoi teoreticieni ai politicului precum Hannah Arendt sau A. Besançon. Nu in ultimul rind, este deseori citata cartea lui Matei Calinescu si Ion Vianu, Amintiri in dialog, ca exemplificare sau ca punct de plecare pentru diverse elaborari teoretice, de care cartea lui Radu Clit nu duce lipsa. In ciuda unei aparente empatii, ce poate fi intuita pe alocuri din felul in care scrie autorul, Cadru totalitar si functionare narcisica este o lucrare stiintifica, care ar trebui sa intereseze deopotriva pe cei care activeaza in domeniul psihologiei si pe cei a caror activitate se desfasoara in cimpul stiintelor politice.
Daca „narcisismul poate fi considerat drept mostenitorul pulsiunilor de autoconservare“, iar situatia totalitara pune in pericol autoconservarea oricarui individ, intelegem directia pe care o urmeaza autorul in acest studiu. Desigur, cartea este scrisa intr-un limbaj specializat, greu accesibil: a o citi fara a avea niste cunostinte destul de temeinice in ceea ce priveste psihanaliza ar fi o intreprindere temerara si probabil sortita esecului. Cadru totalitar si functionare narcisica este mai intii o carte de psihanaliza, pornind totusi de la niste delimitari politologice ale sensurilor totalitarismului (R. Aron, H. Arendt).
In plus, recursul la literatura (Orwell, Kafka) imbogateste continutul cartii. Toate acestea, puse laolalta, se pot constitui in puncte de plecare pentru o anume interdisciplinaritate, pe care studiul unui astfel de obiect o cere. In fond, este vorba de o privire asupra vietii intr-un regim totalitar, efecte pe care un astfel de regim le impune „functionarii psihice individuale si colective“, privire care poate usor deveni un instrument pentru o altfel de abordare a fenomenului totalitar.
In acelasi timp, este de subliniat ca intreg esafodajul teoretic pe care il construieste Radu Clit nu este aplicabil doar situatiilor din statele totalitare, ci si totalitarismelor existente la niveluri mai mici, la niveluri de grup. „Conditia totalitara are o dimensiune universala“, ceea ce face ca subiectul mediu al totalitarismului sa poata fi gasit nu doar in postcomunism sau printre supravietuitorii Shoah-ului (fascinante paginile despre acestia din urma!).
Una peste alta, studiul amplu publicat de Editura Fundatiei „Generatia“ este o prezenta remarcabila pe piata de carte romaneasca, in ciuda imperfectiunilor de natura editoriala: greselile de tipar sint destule. Dar simpla aparitie a acestei carti este un eveniment.

