OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Comunitatile financiare din Romania au inteles care este diferenta intre lobby si trafic de influenta, intre negocieri transparente si tirguieli, intre definirea clara a intereselor romanesti in contextul UE si raspunsurile abstracte cu care incepuseram deja sa ne obisnuim cind venea vorba de obiectul politic neidentificat bine inca numit lobby.
Surprinzatoarea schimbare de atitudine a celor care, pina mai ieri, sustineau ca nu e absolut necesara o lege a lobby-ului, aduce in prim-plan transparenta.

A fi transparent, in mediul politic modern, inseamna profesionalizare: proiectele legislative sa fie disponibile pentru dezbatere publica (acest sistem este foarte bine pus la punct la Bruxelles), un conformism sanatos (toate partile implicate sa fie de acord la finalul propunerilor) si disponibilitate pentru a investi resurse importante, pe masura intereselor.

Vestile bune vin de la dezbaterea privind reglementarea activitatii de lobby in Romania, organizatã de Asociatia pentru Clubul de la Roma (ArCoR), in colaborare cu Institutul Bancar Roman. Dezbaterea a avut loc in cadrul conferintei Promoting National Interests within the European Union.
Punctele de vedere ale reprezentantilor Comisiei Europene si ai European Public Affairs Consultants Association (EPACA) au subliniat necesitatea de a avea sprijinul sindicatelor si al patronatelor, recunoasterea oficiala a meseriei de lobby-ist, un cadru legislativ coerent sau, si mai simplu, intelegerea regulilor jocului (acest joc e foarte bine inteles ca notiune la Bucuresti, insa se mai joaca dupa ureche). Pe-aici, nu ne speriem usor de nuantele peiorative sau de hazardul moral.

„Initiativa romaneasca trebuie sã depaseascã faza de reflectie si sa intre in faza de decizie“, a subliniat consilierul pentru Afaceri Europene, dl Razvan Buzatu. Rãmine de vãzut dacã autoritãtile, sindicatele si asociatiile profesionale au aflat care sint cele trei posibilitãti importante de a influenta legislatia europeanã. Cam cit sa fie pina la identificarea corecta si promovarea coerenta a intereselor RO in UE? Dupa definitiile basesciano-becaliene ale grupurilor de interese si ale ingineriilor financiare, participantilor la reglementarea proceselor de lobby le va lua ceva timp sã restabileascã sensul corect, modern si stiintific al acestor expresii. Despre siguranta sociala si culturala a romanilor si cine mai crede in ea, inca mai asteptãm vesti.
Peste 15.000 de profesionisti in lobby&public affairs sint activi in capitala Uniunii Europene, iar costurile operatiunilor de lobby de la Bruxelles sint estimate intre 60 si 90 de milioane de dolari anual.
Ce vrem noi, Romania? ramine intrebarea esentialã pentru a putea stabili un context potrivit intereselor romanesti in UE.