OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Tema celei de-a cincea editii a Festivalului International „Zile si nopti de literatura“ (Mangalia/Neptun/Constanta, septembrie 2006) a fost: „Sansa literaturilor «mici». Ce si cum se traduce? Ce si cum se promoveaza in domeniul literaturii?“ Editia din acest an, a spus Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor – institutia care a fost principalul organizator –, a avut drept scop sa „scoata in fata cartea. Cartea tradusa dintr-o limba straina in romana si invers“. Festivalul a avut o cascada de 20 lansari la Tirgul International de Carte de la Constanta, de la peste zece edituri: Editura Vinea, cu aparitiile recente – Amir Or, Ruxandra Cesereanu si Fiona Sampson; Curtea veche cu Orhan Pamuk; Brumar cu volume de Paul Doru Mugur si Adina Dabija; Allfa cu Sami Michael, Nadine Gordimer, Andres Sorel; Muzeul Literaturii Romane prezentind Augustin Fratila si Nichita Stanescu; Paralela 45 cu volume de Matei Visniec si Ilie Constantin. ICR a lansat albumul Zile si nopti in clepsidra lui Ovidiu, in timp ce Editura Polirom a editat volume de Gabriela Melinescu, Andrei Codrescu si Carmen Firan. Un loc aparte l-a avut lansarea antologiilor, aparute in tandem: Nascut in Utopia, poezie romana moderna si contemporana publicata in limba engleza la editura americana Talisman, director si editor Edward Foster (realizata de poetii Carmen Firan si Paul Doru Mugur) si Locul nimanui, poezie americana contemporana, Editura Cartea Romaneasca.

Dar un festival reuneste oameni si incearca sa creeze un cadru al dialogului direct. Oaspetii de la Neptun au fost si de data aceasta oameni cu experienta internationala, scriitori si totodata editori, traducatori, profesori, lideri de institutii si programe culturale. Puse laolalta, lucrarile si discutiile (patru ample sesiuni) sint o buna radiografie a starii de spirit literare. Citeva flash-uri, incepind cu primul vorbitor, Jean-Luc Wauthier, scriitor belgian de limba franceza, notau miscarea centrifuga, regionala, care aduce francofoniei voci originale dinspre „periferii“ si „teama de dictatura mondializarii“. O atare situatie, considera scriitorul belgian, care, de altfel, citeaza spontan si cunoscator nume de scriitori romani, instaureaza un „dialog cultural mai putin ierarhic“. Charles Carrere a adus o viziune asupra esentelor expresiei poetice, prin incantatii ale Africii negre in franceza. Scriitoarea cipriota Nikki Marangou a vorbit despre insula divizata care-i e patrie si despre orizonturile larg europene. Au mai impartasit din experientele lor speciale de acasa Amir Or (ebraica, instrument al creatiei actuale) si Iolanda Pelegri, de la Barcelona (succesul programului de traduceri sub egida Institutului de litere catalane).

O foarte importanta categorie de participanti a fost aceea a traducatorilor straini din literatura romana. Cunoscuta traducatoare bulgara Roumiana Stantcheva a vorbit despre editiile aproape integrale din Eliade si Cioran, volume de Ana Blandiana, Gabriela Adamesteanu si Mircea Cartarescu. Strategia pe care o foloseste ea pentru a forma gustul pentru literatura romana este analiza comparatista (prin literaturile franceza si bulgara).
O sinteza asupra literaturii romane in tara sa si in general a facut, intr-o frumoasa limba romana, Joaquín Garrigós, traducator spaniol de exceptie din importanti autori romani, actualmente directorul Institutului Cervantes la Bucuresti. Are un palmares impresionant de clasici si contemporani romani. indemnul acestui fin cunoscator al culturii romane a inclus necesitatea finantarii literaturii si a agentilor literari. Adam J. Sorkin, cel mai prolific traducator de poezie romana in limba engleza, tinerii poeti Lidija Dimkovska si Ales Mustar, traducatori din romana in macedoneana, Jeno Farkas, exceptional profesor si traducator de literatura romana in Ungaria, au adaugat observatii substantiale asupra literaturii romane in strainatate.

Participantii din Romania cu experienta de traducatori au adus si ei lumini speciale in aceasta discutie: Liliana Ursu (Importanta poetului traducator), Nora Iuga (cartea mai durabila decit evenimentul literar, oricit ar fi el de stralucit), Mihai Zamfir (literatura mijlocie), Mircea Ghitulescu (literatura dramatica si preponderenta traducerilor la noi). Speram ca cititorii vor avea parte de o antologie a textelor festivalului.
Unii dintre participantii cei mai interesanti au fost scriitorii emigranti, care utilizeaza in arta lor o limba diferita de cea materna. Andrei Codrescu face parte dintre ei, cu deosebit succes. Eseistica lui paradoxala, sclipitoare, a incintat auditoriul aici, asa cum se intimpla si la National Public Radio, in SUA. Ca raspuns la Premiul Ovidius care i-a fost acordat, el a citit un poem dedicat poetului Ovidiu. Contributii importante in discutie au avut Matei Visniec si Matei Calinescu.

Poetul rus Andrei Gritsman, stabilit la New York si lider al vietii literare mai ales a scriitorilor emigranti, a pus in discutie capacitatea acestora de a marca cultura de acasa si cultura tarii de adoptie. Victor Ivanovici, roman din Atena, autor de traduceri in greaca, specialist si in cultura de limba spaniola, a vorbit despre multiplicarea identitatilor la „cel ce interactueaza“, lucru care „daca inceteaza sa fie o trauma, devine o valoare“. Gabriela Melinescu si Dan Shafran au analizat prezenta culturii romane in Suedia, iar Stefan Stoenescu a pregatit un documentat studiu despre traducerile din literatura romana in Statele Unite.
Cartea straina la Gallimard, prezentata de Jean Mattern – seful colectiei „Du Monde Entier“: 30-35 volume straine anual (din care 8-9 titluri din engleza, 4-5 din spaniola), alese din circa 2.000 de propuneri. Editura a insumat 1.700 titluri, traduse din 37 de limbi. Mattern a mentionat „politica duratei“, a fidelitatii fata de autor si a calitatii literare, mai presus de mode. Vocile romanesti, cum se stie, au fost prezente aici, in expresie franceza, prin Ionesco si Cioran, Mircea Eliade, cinci romane de Paul Goma si, cel mai recent, Dimineata pierduta, in traducerea lui Alain Paruit, „titlu exceptional de bine primit de critica“. Editura Denoël, filiala a Gallimard, i-a publicat pe Mircea Cartarescu si Mihail Sebastian. „Vom continua lunga traditie Gallimard a dialogului cu intelectualii romani in spiritul politicii de discernamint, dar cu vigoare“, spunea Jean Mattern.

Spatiul nu permite aici detalierea, dar trebuie spus ca doua impresionante seri de lectura de poezie, cu muzica lui Augustin Fratila, au dat masura diversitatii si frumusetii poeziei de azi. Alain Paruit, cistigatorul premiului de traducere, nu a fost prezent, insa cuvintul lui Mihai Zamfir a evocat misterul reusitei in traducere a acestui artist al cuvintului.
Sansa literaturii romane? „Faceti-va si mai periferici!“, exclama Andrei Codrescu, dupa ce a definit modul in care intrupeaza el insusi multiple periferii. „Fiti voi insiva! Uitati mai ales complexele de inferioritate! Dati-ne informatia, fiti concreti, precisi, entuziasti! Surprindeti-ne! Aratati-ne frumusetea operelor voastre si noi vom face restul“, spunea, cu empatie si caldura, in momentul premierii Editurii Gallimard, Jean Mattern.