OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Un concert nu e doar muzică şi atît. Intervin atîţia factori aleatorii, încît fiecare dintre noi poate percepe aceleaşi sunete în modul cel mai diferit. Ne trebuie o experienţă de profesoară de pian şi răbdare de medic chirurg ca să decupăm frumuseţea reală a muzicii. Aşa, în sine, cum ea nu prea există la modul natural. Cîteva concerte din ultima saptămînă, care au adus în prim-plan cîţiva pianişti, ne-au atras în mod deosebit atenţia.

 

Mai întîi, spectaculoasa revenire a lui Dan Grigore. A fost pe 25 octombrie recitalul de pian susţinut de Dan Grigore la Ateneul Român, cu prilejul zilei de naştere a MS Regele Mihai, transmis şi de TVR Cultural, spre bucuria multor melomani care nu au mai văzut-ascultat de multă vreme un concert transmis în direct. În program, lucrări cunoscute din marele repertoriu, cu piese faimoase şi populare, de J.S. Bach, Scarlati şi Mozart (cui nu-i place Alla Turca?), Schubert şi Schumann, Brahms şi Rachmaninov, dar şi minunate miniaturi de Chopin şi Scriabin. În sală erau prezenţi Principesa Margareta şi Prinţul consort Radu Duda – clientul permanent al lui Mircea Dinescu la glume piperate –, alături de prim-ministrul în exerciţiu, Călin Popescu Tăriceanu, dar şi de un fost prim-ministru al Teatrului Naţional, maestrul Radu Beligan. Ciopor de lume, chiar şi pe scenă, ceea ce nu a făcut decît să ne bucure. Multe personalităţi, dar şi simpli iubitori de muzică, plus vechii şi constanţii admiratori ai lui Dan Grigore. Relaţiile reci dintre Casa Regală Română şi Preşedinţie s-au consemnat şi prin absenţa oricărui reprezentant al Administraţiei Prezidenţiale. Cu totul regretabile aceste multiple şi variate idiosincrazii din spaţiul public românesc. Maestrul Dan Grigore, acelaşi fin, sensibil şi nuanţat interpret, este aşteptat din nou să apară în faţa fanilor săi, cît de curînd. Pe 2 noiembrie va concerta alături de gimnastul-dirijor Misaha Katz, mai veche simpatie a bucureştenilor, şi de Orchestra Naţională Radio, la Sala Palatului, în cadrul manifestărilor Festivalului Artelor. Un program ruso-scandinav, cu poemul simfonic Finlandia de Jan Sibelius şi Concertul pentru pian şi orchestră de Edvard Grieg, plus alte două lucrări simfonice de Modest Mussorgski şi Rimski-Korsakov. Sîntem convinşi de succes, concert cu buluceală de lume şi pianistul în vervă, în faţa unei săli pline.

 

Revenind la Ateneu, să punctăm faptul că am avut parte de o seară de muzică bună, dincolo de mondenitatea momentului. Un concert şi în scopuri caritabile, cu mulţi tineri suspuşi, dar şi cu alţii, sprijiniţi de Fundaţia Margareta, la care au luat parte şi destule personalităţi ale societăţii civile. Acestea sînt extrem de active la sindrofii, aşa cum au onorat şi vernisajul expoziţiei Capodopere de la Louvre de la Muzeul Naţional de Artă al Republicii, dar şi concertul omagial de la Ateneul Român. Acolo, o sală plină, orchestra Filarmonicii „George Enescu“ şi dirijorul Cristian Mandeal l-au sărbătorit pe pianistul Nicolae Licareţ pentru cei 40 de ani de activitate la Ateneul Român. Actualul director artistic, artist complex şi cu variate resurse, a surprins audienţa interpretînd o lucrare mai puţin ortodoxă de Astor Piazzola – Quatro estaciones portenas, nu foarte potrivită pentru filonul clasic-baroc al pianistului –, aşa cum dirijorul Cristian Mandeal a dat o versiune excelentă mai puţin cunoscutei orchestraţii a lui Enescu la concertul pentru două piane de Albeniz, care a devenit Rapsodia Spaniolă. Aşa grăit-a Zarathustra, poemul simfonic al lui Richard Strauss, a conferit solemnitate şi măreţie serii omagiale. În plus, Guvernul Franţei a oferit înalta distincţie de „Chevalier des Arts et Lettres“ lui Nicolae Licareţ, ca semn al preţuirii acordate şi al contribuţiei aduse relaţiilor culturale româno-franceze.