OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Revenim în acest număr cu analiza cazului „Spiru Haret“. Publicăm cu această ocazie şi un drept la replică transmis redacţiei de Adriana Popescu, director ICR Berlin, care a participat la deschiderea filialei USH din capitala Germaniei. Redacţia revistei noastre îşi precizează, încă o dată, poziţia faţă de acest subiect stînjenitor pentru ICR (dar neasumat în consecinţele sale).

Observator cultural găzduieşte şi un Apel al unor intelectuali români, care cer factorilor politici mai multă fermitate în privinţa funcţionării legale a învăţămîntului românesc.

Există un conflict între universităţile particulare şi cele de stat? În cadrul grupajului, profesorul Liviu Papadima, Decanul Facultăţii de Litere – Universitatea Bucureşti, discută cazul „Spiru Haret“ din perspectiva legalităţii întregului învăţămînt românesc.

De la ICR Berlin

Referitor la editorialul semnat de doamna Carmen Muşat în ultimul număr din revista Observator cultural, în care se face, printre altele, referire şi la prezenţa subsemnatei la festivitatea oficială de deschidere a Centrului de Învăţămînt la Distanţă al Universităţii „Spiru Haret“, inaugurat la Berlin în data de 26 mai a.c., doresc să fac următoarele precizări, cărora vă rog să le acordaţi cuvenitul spaţiu tipografic în virtutea dreptului la replică. Răspund astfel şi comentariilor cititorilor pe această temă.

În data de 26 mai 2009 m-am aflat printre cei aproximativ 40 de oaspeţi prezenţi la inaugurarea noului Centru de Învăţămînt la Distanţă din Berlin al Universităţii „Spiru Haret“, cel de al treilea – se pare – de acest fel, după Madrid şi New York. Sediul noii instituţii se află situat într-o clădire din centrul Berlinului şi nu are nici o legătură cu ICR „Titu Maiorescu“ Berlin. Eu însămi l-am întîlnit cu această ocazie, pentru prima dată în viaţă, pe domnul Aurelian Bondrea, care nu a pus niciodată piciorul în sediul ICR Berlin nici ca „o mare personalitate culturală“, nici ca un cetăţean de rînd.

Am răspuns afirmativ invitaţiei de participare la ceremonia inaugurală care mi-a fost transmisă, în virtutea uzanţelor fireşti care se practică în astfel de cazuri. Ordinea de zi anunţată prevedea cîteva prezenţe germane la nivel înalt şi discursurile aferente, urmate de un program artistic.

24 iulie 2009

Adriana Popescu

Precizare redacţională

Din declaraţia aflată pe site-ul USH, am înţeles că doamna Popescu a urat USH-ului bun venit în spaţiul german nu în nume propriu, ci „în numele Institutului Cultural Român, care aniversează în acest an zece ani de existenţă“ (s.m.). Cît despre „parteneriatul de nădejde“ despre care am vorbit în editorialul de săptămîna trecută, sintagma – care nu de mine a fost pusă între ghilimele – îmi aparţine şi este concluzia la care am ajuns, citind afirmaţiile doamnei Adriana Popescu despre virtualele „punţi de cooperare“ între ICR Berlin şi USH, precum şi proiecţia viitoarei colaborări – prezentată ca „sinergie firească“ – despre care directoarea ICR Berlin spune că „nu putem decît să ne dorim ca ea să funcţioneze, nu doar în termeni teoretici, şi să devină, într-adevăr, o realitate.“ Dacă doamna Popescu era nemulţumită de prezenţa declaraţiei sale pe site-ul USH – declaraţie smulsă cu forţa, înţeleg –, ar fi trebuit, probabil, să protesteze public înainte ca Observator cultural să menţioneze incidentul.

„Daţi-mi voie, înainte de toate, să vă urez în numele Institutului Cultural Român, care aniversează în acest an zece ani de existenţă, bun venit în spaţiul german. Sînteţi o foarte tînără instituţie şi ne bucură faptul că nu mai sîntem singuri în acest spaţiu foarte mare şi foarte important.

Pe efigia Universităţii «Spiru Haret» scrie: Educaţie, Ştiinţă, Cultură. Vedeţi, între Universitatea «Spiru Haret», un nume sonor «Spiru Haret», prin Centrul său de la Berlin, şi Institutul Cultural Român «Titu Maiorescu» din Berlin, alt nume sonor, vedeţi, sînt nişte virtuale punţi de cooperare. Sigur că lucrurile nu ţin decît de noi. Sînt convinsă că, din rîndul studenţilor care se vor înscrie la cursurile Centrului Universităţii «Spiru Haret» din Berlin, ne vom putea selecta artişti care să fie invitaţi pe scena Institutului Cultural Român. Cum, la rîndul nostru, Institutul Cultural Român, care va trezi curiozitatea pentru România, va putea, probabil, în perspectivă, furniza o serie de studenţi, nu neapărat români, care, şi pe acest palier, să zic eu, al informaţiei, al instrucţiei, al învăţămîntului, să fie interesaţi de România. Desigur că o sinergie este firească şi nu putem decît să ne dorim ca ea să funcţioneze, nu doar în termenii teoretici, şi să devină, într-adevăr, o realitate.“

Declaraţie consemnată

de Corneliu Toader şi publicată pe site-ul www.spiruharet.ro

Nu acceptăm lamentarea ipocrită pentru absolvenţii care au terminat în ultimii trei ani programe neacreditate ale Universităţii „Spiru Haret“. Acele programe au rămas neacreditate, fiindcă universitatea ştia că nu poate obţine acreditarea din partea ARACIS. În consecinţă, majoritatea respectivilor studenţi sînt rău pregătiţi, iar diplomele pe care aşteaptă să le primească sau le-au primit deja nu au acoperire. Absolvenţii respectivi ştiau (sau aveau putinţa să afle) care dintre programele de studiu din fiecare an academic erau sau nu acreditate.

Cerem ca toate diplomele de la Universitatea „Spiru Haret“, obţinute la programe de studii neacreditate în ultimii trei ani (de cînd există actuala formă a legii acreditării), să fie considerate valabile numai în mod provizoriu, şi anume pe o durată de 4-5 ani, definitivarea lor urmînd să fie condiţionată de un nou examen de licenţă susţinut la o facultate acreditată.

Cerem Parchetului să se sesizeze în cazul Universităţii „Spiru Haret“.

Considerăm că, în absenţa unor astfel de măsuri energice, dar necesare, învăţămîntul universitar românesc, fie el privat sau de stat, va fi discreditat fără drept de apel, iar impostura, nonvaloarea şi ilegalitatea vor fi astfel răsplătite.

Andrei Cornea, Andrei Oişteanu, Dan Perjovschi, Armand Goşu, Andreea Pora, Rodica Palade, Smaranda Vultur, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu, Livius Ciocârlie, Zoe Petre, Şerban Foarţă, Ştefan Andreescu, Vintilă Mihăilescu, Alina Mungiu-Pippidi, Andrei Pippidi, Florin Iaru, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Vasile Docea, Lucica Iancu, Adrian Cioroianu, Mihnea Berindei, Alex Leo Şerban, Ion Vianu, Marius Oprea, Ştefan Borbély, Ioana Both, Călin-Andrei Mihăilescu, Filon Morar, Liviu Antonesei, Radu Filipescu, Liviu Rotman, Paul Cornea, Leon Volovici