OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Locul pe care ar trebui sa-l ocupe educatia si cultura in cadrul noului Tratat Constitutiv european a constituit tema unui dialog organizat de EPC in colaborare cu EFC si EFAH pe data de 3 aprilie a acestui an. Au sprijinit manifestarea Compagnia di Sao Paolo (Torino), ECF (Amsterdam), King Baudouin Foundation (Brussels), in cadrul NEF (Network of European Foundations for Innovative Cooperation). S-a discutat daca educatia si cultura, de care se ocupa predominant politicile nationale, au nevoie din partea institutiilor comunitare de un sprijin suplimentar/complementar. A fost subliniata importanta culturii in contextul extinderii europene si al necesitatii integrarii noilor state, pentru a se ajunge la o reala coeziune a noului edificiu european – problema care ramine fiind, desigur, cum anume vor fi structurate politicile mergind in aceasta directie. Abordind problema educatiei, participantii au aratat ca succesul de care s-au bucurat initiativele europene cum este aceea a burselor Erasmus este un argument foarte puternic in sensul largirii actiunilor de acest tip. Iata, in continuare, citeva concluzii trase la finalul dezbaterii:
1. Procesele capabile sa sustina coeziunea Uniunii pe masura ce aceasta se extinde si se dezvolta trebuie sa fie incurajate, mai ales prin cooperare culturala si in domeniul educatiei. Aceasta este o dimensiune vitala in cadrul construirii de legaturi si parteneriate intre popoare, regiuni si state membre, si este de asemenea esentiala in inserarea strategiei actuale, stabilite la Lisabona, in proiectul noului Tratat.
2. Articolele in vigoare care se refera la educatie si cultura ar trebui sa fie pastrate ca atare in noul Tratat, intrucit ele traseaza cu claritate principiul sustinerii financiare; aportul semnificativ al educatiei si al culturii ar trebui sa se bucure de recunoastere in cadrul preambulului noului Tratat.
3. Plasarea educatiei si a culturii intr-un „sac de gunoi“ de ultima speta, al asa-numitelor „activitati de sustinere“, ar trebui sa fie respinsa cit se poate de ferm, intrucit altfel s-ar pierde capacitatea Uniunii de a mobiliza si de a pune in contact cetatenii sai si ar exista riscul de subminare a bazei legale oferite de Tratatul de la Maastricht pentru luarea de initiative importante la nivel de Uniune, cum ar fi sistemele Erasmus sau Tempus, care cer din partea Uniunii alocarea de importante resurse financiare. In consecinta, Conventia ar trebui sa regindeasca aceasta clasificare a competentelor, calificata de unul dintre participanti (Hywel Ceri Jones) drept „inselatoare, rau gindita si contrazicind telul Conventiei de a realiza o legatura intre Europa si cetatenii ei“. Nu exista nici un motiv ca educatia si cultura sa fie tratate diferit fata de cercetare, de exemplu. Declaratia de principiu semnata de ECF, EFAH si EPC trebuie sa fie prezentata Prezidiului si Secretariatului Conventiei Europene si sa fie sustinuta hotarit.
4. Trebuie sa fie gindite si proiectate atent viitoarele initiative la nivel european, capabile sa integreze cu adevarat in Uniunea Europeana numarul mare de viitori cetateni ai ei.


Fundatia Culturala Europeana (European Cultural Foundation – EFC)
Forumul European al Artelor si al Mostenirii Culturale (European Forum for the Arts and Heritage – EFAH)
Centrul pentru Politici Europene (European Policy Center – EPC)

Declaratie de principiu
Construirea unei Europe democratice si intarirea ideii de cetatenie europeana: locul educatiei si al culturii in cadrul noii Constitutii a Uniunii Europene

O noua Europa e pe cale sa ia fiinta. In 2004, un Tratat constitutiv va trasa conturul unui nou organism politic, al unei Europe largite – prin alaturarea a 10 noi tari la Uniunea Europeana pe data de 1 mai a acelui an –, act care se inscrie in contextul mai larg al globalizarii.
E in interesul cetatenilor Europei sa fie parte a unei Uniuni puternice din punct de vedere politic si economic, bine integrata in sistemul financiar global – o Uniune avind ca baza valori ca democratia, solidaritatea si diversitatea culturala.
Un nou Parlament European va fi ales in 2004 si e de asteptat ca acesta va lupta impotriva „deficitelor democratice“ si le va permite cetatenilor europeni sa-si faca auzita vointa, intarind contributia fiecaruia la dezvoltarea europeana.

Noua Comisie Europeana va trebui sa impleteasca eficienta si competitivitatea cu eforturile de cladire a noii comunitati. Acestea din urma nu ar putea duce la rezultatele dorite daca nu se va accentua, in rindurile cetatenilor, sentimentul ca „apartin“ Europei. Vor fi necesare o continua si dinamica dezbatere pe tema valorilor comune, precum si deprinderea unei culturi a responsabilitatii sociale.
„Noua Uniune Europeana“ va fi mai larga si mai complexa. Va trebui sa solutioneze problemele legate de extindere si sa sustina puternic integrarea; sa-si asume responsabilitati la nivel global intr-un mediu competitiv; sa pastreze deschiderea fata de „vecini“; si sa constituie un partener de incredere pentru restul lumii. Va mai avea, in plus, de reconciliat eficienta si competitivitatea cu promovarea solidaritatii si a coeziunii, construind solid pe insasi bogatia diversitatii sale.

Aceasta noua Uniune Europeana va avea nevoie de un grad de coeziune pe care nu i-l poate asigura doar integrarea economica si pe care nu i-l poate oferi decit o puternica angajare a societatii civile europene.
Educatia si cultura sint din ce in ce mai importante in cadrul procesului de constituire a comunitatii si de definire a cetateniei europene. Europa este datoare sa demonstreze ca ia foarte in serios angajamentul sau de a se indrepta catre un tip de societate bazat pe educatie, pe invatare (obiectivul definit la Lisabona). Beneficiind de o sporita diversitate culturala, Europa trebuie sa dea dovada de interes, creativitate si energie pentru a pune in practica initiative culturale si educationale la nivel de Uniune.
In acest moment, cind se incheie schitarea Tratatului Constitutional, reprezentanti ai unor organizatii, fundatii si retele de institutii culturale sau educationale internationale – organizatii ale societatii civile – adreseaza un apel catre participantii la acest proces, Conventia Europeana, Parlamentul European, Comisia Europeana si guvernele si parlamentele statelor membre, pentru recunoasterea culturii si a educatiei, la nivel european, in textul Tratatului, ca fiind vitale si sa-si asume sustinerea unor initiative culturale si educationale substantiale in perioada 2004-2010.

Ne alaturam numeroaselor institutii europene, organizatiilor societatii civile, celor din domeniul educatiei, artistilor si actorilor culturali, solicitind Uniunii Europene urmatoarele:
- sa sustina intarirea valorilor comune europene prin includerea Declaratiei Drepturilor Fundamentale in textul Tratatului;
- sa intareasca – recunoscind, in preambulul Tratatului, rolul esential al educatiei si al culturii in Uniunea Europeana – coeziunea sociala si culturala in cadrul Uniunii;
- sa confirme adeziunea Uniunii fata de cooperarea in domeniul culturii si al educatiei pastrind in noul Tratat continutul articolelor 150 si 151 (care garanteaza subsidiaritatea) si sa modifice procesul decizional, astfel incit ambele sa devina obiectul votului pe baza de majoritate calificata;
- sa clasifice educatia si cultura intre „competentele comune“, si nu in categoria ambigua a „actiunilor de sustinere“;
- sa unifice articolele 149 si 150 (vizind educatia si pregatirea profesionala) pentru a se sublinia necesitatea adoptarii unor strategii de dezvoltare personala continua prin invatare;
- sa traseze, pentru Uniunea Europeana, sarcina explicita de a promova cooperarea culturala cu tari terte, pentru a se intari intelegerea la nivel intercultural, in contextul globalizarii.

Recentele evolutii politice si repercusiunile lor asupra unitatii EU si asupra procesului de extindere subliniaza importanta si caracterul urgent al dezvoltarii unui nou spirit comunitar european, ca si nevoia intaririi componentei culturale si de comunicare in cadrul procesului de integrare.
Viitorul Tratat va fi imperfect daca nu va acorda educatiei si culturii o pozitie centrala. De aceea, ne adresam membrilor Conventiei Europene si participantilor la Conferintele Interguvernamentale pentru a solicita asigurarea de suficiente fonduri pentru intarirea valorilor comunitare bazate pe deschidere si varietate culturala, precum si mandatarea Uniunii sa actioneze in acest sens.

De asemenea, solicitam Comisiei Europene, Parlamentului si Consiliului Europei urmatoarele:
- sa ia in calcul si aspectele culturale, in cadrul celorlalte arii reglementate (vezi paragraful 151.4 al Tratatului in vigoare), si sa asigure mijloacele de monitorizare a implementarii;
- sa dezvolte noi instrumente de colaborare culturala, in cadrul unui dialog deschis cu organizatiile si cu operatorii implicati;
- sa dezvolte un program cultural comunitar flexibil si inovator, finantat corespunzator si administrat eficient;
- sa stabileasca un echilibru intre mecanismele de piata si un stabil angajament de a sustine diversitatea culturala si pluralismul;
- sa sprijine o mai buna cunoastere a istoriei si a culturii popoarelor europene; sa asigure conservarea mostenirilor culturale de importanta europeana; sa stimuleze si sa sustina colaborarea de tip non-comercial, creatia artistica, traducerile; sa promoveze calitatea si pluralismul in cadrul audiovizualului;

- sa intareasca retelele culturale la nivel european si sa sustina incheierea de parteneriate public-privat in cadrul colaborarii si al trasarii de politici in domeniul cultural, e.g. implicarea fundatiilor;
- sa asigure mijloacele educative si culturale necesare pentru atingerea scopului declarat al Consiliului European ca aceasta Uniune sa devina „cea mai competitiva si mai dinamica economie bazata pe educatie din lume, capabila sa asigure cresterea economica oferind locuri de munca mai multe si mai bune si o mai mare coeziune sociala“;
- sa sprijine universitatile, care au un rol fundamental in construirea europeana si in definirea si dezvoltarea modelului social european;
- sa contribuie la dezvoltarea unui invatamint de calitate, incurajind cooperarea in rindurile statelor membre si promovind definirea unei „dimensiuni europene“ la nivelul educatiei, mai ales prin predarea si raspindirea limbilor statelor membre;
- sa sprijine deplasarile studentilor si ale profesorilor, ale artistilor, ale operatorilor din cimpul cultural si sa incurajeze recunoasterea reciproca a diplomelor si a anilor de studii;
- sa promoveze schimburile de informatii si experienta, ca si studiile comparate asupra sistemelor culturale si educationale europene;
- sa implementeze un numar de politici de orientare si pregatire profesionala care sa sustina actiunile statelor membre si sa le fie complementare – incluzind finantarea deplasarilor profesorilor si studentilor, mai ales in cazul celor foarte tineri.

Eforturile de a situa educatia si cultura in centrul preocuparilor noului edificiu european au gasit sustinere din partea unui mare numar de institutii si personalitati:

Richard von Weizsaecker, fost Presedinte al Germaniei;
Printesa Margriet a Olandei, presedinta Fundatiei Culturale Europene;
Ingvar Carlsson, fost prim-ministru al Suediei;
Jacques Delors, fost presedinte al Comisiei Europene si presedinte al organizatiei „Europa noastra“ (Notre Europe);
Dario Disegni, director al Centrului Fundatiei Europene;
Garret FitzGerald, fost Taoiseach al Irlandei;
Bronislaw Geremek, fost ministru al Afacerilor Externe, Polonia;
Arpad Goencz, fost Presedinte al Ungariei;
Wim Kok, fost prim-ministru al Olandei;
Giovanni Pieracini, presedinte al Fundatiei Romaeuropa (Fondazione Romaeuropa);
Andrei PleSu, fost ministru al Culturii si al Afacerilor Externe, Romania;
Elisabeth Rehn, fost ministru al Apararii, Finlanda.
Numeroase organizatii si retele culturale sau cu scopuri educative au adresat apeluri Conventiei Europene si institutiilor europene in acest moment crucial. Iata numai citeva dintre acestea: Europa noastra (Europa Nostra), Orase europene (Eurocities), Federatia europeana a jurnalistilor (European Federation of Journalists), Asociatia Universitatilor europene (European University Association), comitetele nationale ale Fundatiei Culturale Europene.