OBSERVATOR CULTURAL - Spiritul critic in actiune

Pozitia Germaniei in centrul Europei produce dintru inceput o situare in intermediaritate. Asta spune ceva despre semnificatia Germaniei, dar si despre dilema sa. Uneste si desparte totodata. Daca are loc o apropiere de una dintre parti, se incearca delimitarea fata de cealalta. insa tocmai aceasta dilema reprezinta insemnatatea culturala si politica a Germaniei, promovind, nu in cele din urma, propria supraevaluare.

De la caderea Imperiului Roman incoace, europenitatea a devenit tentativa de reconstructie, la care Germania ia parte. in Evul Mediu era vorba de „Sfintul Imperiu Roman de Natiune Germana“, acum e UE. Predispozitia Germaniei pentru aceasta intreprindere nu e data doar de pozitionarea sa geografica, in mijlocul continentului, ci in aceeasi masura de intretaierea Europei latine cu cea germanica si cu cea slava. De asta dau seama istoria schimbatoare a rivalitatii cu vecinatatea franceza si protestul corporativ impotriva liberalismului anglo-saxon, dar si atitudinea fata de Estul slav.
Popoarelor slave, in schimb, Germania le apare concomitent ca avocat si opresor. Colonizarea germana in Est a adus in spatiul slav, inca din Evul Mediu, legislatie municipala si mestesuguri, iar principiile herderiene insufletite de romantism au contribuit in chip fundamental la constiinta lingvistica moderna a slavilor. in acelasi timp insa, se construia pretentia de autoritate germana in Est. A inceput cu Ordinul Cavalerilor Teutoni si a ajuns la stadiul modern odata cu reabilitarea Prusiei de catre Bismark, nucleu al statului national german. Nici pina astazi nu s-a lamurit povestea asta.

Stalin, pacificatorul
Mari sint meritele germanilor in Est, de-a dreptul strigator la cer e esecul lor. Raportul fragil care exista inca din Evul Mediu a fost sfarimat dintr-o singura lovitura. Dupa furia turbata a nazistilor in Estul Europei, dupa ce i-au declarat pe slavi ca fiind suboameni, parea ca o noua interrelationare nu ar mai fi posibila. Mai ales ca Uniunea Sovietica stia sa foloseasca in mod cinic experientele dureroase pe care polonezii si cehii le avusesera cu Al Treilea Reich. impingind harta Poloniei catre Vest, Stalin a parut ca face ca aceasta Polonie sa devina dependenta de el, dat fiind ca aparea ca unicul garant al noii granite poloneze de vest. Ceva similar s-a petrecut cu Cehia.

Politica ceha a folosit prilejul favorabil pentru a expulza populatia germana din Boemia si Moravia, refuzind astfel unui numar de 3,5 milioane de persoane, inclusiv oponenti ai lui Hitler, dreptul la cetatenie. Pretul pe care cehii au trebuit sa-l plateasca pentru acest proiect sustinut de presedintele in exil Benes a fost sovietizarea propriei tari. Pentru polonezi si cehi, ruptura cu Germania a insemnat, in timpul Razboiului Rece, in mod automat izolarea, decuplarea de Europa si ancorarea intr-o modernitate sociala de amprenta occidentala.
Aceasta situatie a durat pina in 1989. inainte de toate, sfirsitul RDG si al comunismului, ca si retragerea trupelor sovietice de ocupatie din Germania si Europa Centrala si de Est trebuiau sa creeze premisele pentru o noua coexistenta.

Talciocul polonez
Initial se adunau in pietele galagioase. Erau mesageri si anexe ale disolutiei puterii si ordinii din statele comuniste-satelit. Un urias talcioc polonez a aparut in Berlinul de Vest. incepind cu finele anilor ’80, calatori polonezi vindeau acolo practic orice incapea intr-o masina, pentru a se aproviziona, in schimb, cu produsele cunoscute din reclamele TV. Erau vremurile in care sticla de Cola inca avea in Europa de Est statut de bibelou. Atitudinea germanilor fata de acest fenomen era una mai degraba enervata; se plingeau de situatia anarhica si de deranjuri de tot soiul, dar mergeau in turma la talcioc, minati de curiozitatea care te face sa-ti omori timpul intr-o piata de vechituri. Cineva trebuie sa le fi cumparat polonezilor conservele, cablurile si argintul familiei, altfel acestia nu ar fi putut, dupa aceea, sa stea la coada in fata supermarketurilor ieftine.

insa adevarata dimensiune a ceea ce se petrecea in Est in anii nouazeci, anii schimbarii, le-a fost adusa germanilor la cunostinta prin reaparitia chestiunii germane, ca urmare a prabusirii RDG. Pe de-o parte, ivirea chestiunii germane a facut ca problematica despartirii de comunism sa devina interesanta pentru nemti. De cealalta parte, le-a oferit posibilitatea sa priveasca intreaga disputa ca fiind o problema interna germana. Pentru vest-germani, Polonia a ramas mereu departe, pina astazi. Nu au nici un raport de vecinatate cu Polonia, aceasta are granita doar cu teritoriile fostei RDG. intre locuitorii din apropierea celor doua granite, dialogul a fost insuficient. El se margineste in mare masura la shopping in orasele de-a lungul Odrei. Dar chiar si asta are anumite limite: puterea de cumparare a celor mai multi est-germani nu este tocmai mare, si nici oferta poloneza de marfuri nu e abundenta. Una dintre caracteristicile ambivalente ale Poloniei de astazi este ca nu se invecineaza cu nici o tara dezvoltata, din care cauza nici nu trebuie sa intre in vreo competitie. in comparatie cu vecinii sai, Polonia a evoluat surprinzator de bine. Drept urmare, clasa politica e mai lipsita de griji decit ar trebui.

Provincialismul, ideologie de stat
Celalalt vecin slav al Germaniei, Cehia, are in primul rind granite occidentale, cu Bavaria si Austria. Acestea se numara printre regiunile prospere ale fostului Occident european. Cehia profita astazi din asta, atragind fara eforturi investitii din vecinatate. De cealalta parte insa, trebuie sa faca fata consecintelor diferentelor de venit, mai cu seama in teritoriile apropiate de granita.

Raspunsul cehilor la clivajul economic in raport cu germanii (cei din vest) e reprezentat de o anume autoizolare a societatii cehe. in Europa de azi, Cehia abia daca iese in evidenta. De parca intreaga tara ar fi fost in vacanta. Ce-i drept, si-a dichisit centrele oraselor, gata sa primeasca turisti. Traieste in mare masura din asta si, deci, din istoria culturala central-europeana. Cehia este exemplul revelatoriu al unei tari mici, care isi acopera cheltuielile bugetare aproape exclusiv din venituri ale sectorului tertiar si care, cu exceptia unor intreprinderi cum ar fi uzinele auto care apartin de Volkswagen, este considerata ca fiind un exportator si un producator ieftin.
Din punct de vedere economic, Cehia e dependenta total de Germania si Austria. insa in manifestarile sale politice se arata autonoma intr-un mod aproape autistic. La nivel militar, clasa politica pactizeaza cu placere cu americanii, iar la nivel diplomatic blocheaza, in aplauzele majoritatii populatiei, initiative de orice fel, tintind spre o integrare europeana largita, pina la respingerea proiectatei Constitutii europene. Cehia a ridicat provincialismul la rangul de ideologie de stat.

Trecut si prezent
Odata cu sfirsitul comunismului, in ambele tari a inceput o confruntare cu trecutul. Nu trebuie doar sa se obisnuiasca cu noua prezenta a germanilor ca turisti si oameni de afaceri, ci si sa analizeze fenomenul expulzarii germanilor dupa 1945. Ambele tari intimpina dificultati in evaluarea fenomenului. Dat fiind ca s-a petrecut in umbra crimelor germane, alungarea germanilor nu a fost niciodata vazuta sub aspectul propriei responsabilitati. Cu alte cuvinte, germanii insisi erau de vina pentru propria expulzare.
Tema exodului si a expulzarii a ajuns si in Germania in centrul interesului public. Exodul a aproximativ 13 milioane de persoane din fostele teritorii est-germane si din Europa de Est reprezinta cea mai mare expulzare din istorie. Nu poate fi trecuta cu vederea.

in Germania, aceasta dezbatere are ca scop felul in care germanii se vad pe ei insisi. Nu este legata in nici un fel de pretentii teritoriale catre Estul Europei. Chiar si renuntarea la drepturile de proprietate este acceptata de majoritatea absoluta a expulzatilor si a urmasilor lor. Cu atit mai limpede se cere, in schimb, dreptul la statutul de victima.
Pentru inapoierea proprietatilor militeaza, in fata tribunalelor europene, doar o asociatie a expulzatilor, care si-a dat numele de efect „Preußische Treuhand“ (custodia prusaca). in mass-media poloneza, ea este adeseori supraevaluata, dat fiind ca atitudinea sa corespunde cliseelor propagandistice ale revansistilor germani, prin intermediul carora societatea postbelica poloneza se pozitionase confortabil. Cliseele propagandistice postbelice determina insa si astazi gindirea si temerile unei mari parti a populatiei poloneze.

Relatia dintre germani, polonezi si cehi este astazi mai problematica decit lasa sa se inteleaga premisele favorabile de dupa caderea comunismului. Se comporta unii cu ceilalti ca niste vecini care au avut cindva un diferend care nu a fost nici aplanat, nici uitat, ci doar aminat. in secret insa, spera ca, daca chestiunea nu este atinsa, atunci nimic sa nu se intimple. Dar nu se pot abtine sa nu readuca ocazional in discutie vechile povesti. Asta face ca aproape orice intrebare ce tine de prezent sa fie masurata conform istoriei inca deschise. Si Rusia lui Putin contribuie la asta. intii de toate, opinia publica poloneza nutreste suspiciunea ca Germania, data fiind inclinatia sa traditionala de a incheia aranjamente cu Rusia, ar putea ignora interesele est-europenilor. La urma urmei, fostul cancelar federal Schröder lucreaza pentru concernul energetic rusesc Gazprom.

Faptul ca relatiile dintre germani si vecinii lor slavi sint inca departe de normalitate are probabil mai putin de-a face cu realitatea contemporana decit cu imaginarul colectiv si cu imaginile dusmanului si cu temerile care poarta amprenta acestui imaginar. Polonezii si cehii nu se pot obisnui decit cu greu cu gindul ca au nevoie de germani.
De cealalta parte, germanii, asa cum arata majoritatea dezbaterilor din ultimele doua decenii, au tendinta de a se ocupa de ei insisi. Fie ca e vorba de expulzare si de razboiul aerian, de imbatrinirea populatiei sau de presupusa schimbare climatica. Mereu e vorba de ceva apocaliptic, de socuri planetare, fata de care vecinul polonez apare minuscul, asa cum se si simte citeodata, fara sa recunoasca. Cel mai sigur numitor comun intre germani, polonezi si cehi: ignoranta reciproca, pe cit posibil. Acesta insa este un fenomen european general. Pe de-o parte, ideea Europei este mentinuta la inaltime, de cealalta parte lumea se retrage in spatiul restrins al propriei natiuni.

Traducere din limba germana
de Cristian Cercel